Simboluri, convergențe și divergențe: cazul Asia Bibi

Simboluri, convergențe și divergențe: cazul Asia Bibi

Aasiya Noreen a fost condamnată în 2010 la pedeapsa cu moartea prin spânzurare și la plata unei amenzi în echivalentul a aproximativ 1.100 de euro după ce a fost găsită vinovată de blasfemie de o curte din Pakistan.

Cazul femeii născute în 1971 este de domeniul fantasticului, în sens negativ, dar este o realitate. În 2009, în timp ce își desfășura activitatea normală, de muncă a terenului agricol, Asia a folosit o cană pentru a bea apă dintr-o fântână. De la cană, a intrat într-un conflict cu întreaga comunitate, dar mai întâi vecinii i-au amintit că îi este interzis unui creștin să bea apă din aceleași vase cu musulmani. Apoi au intrat într-o dezbatere despre convertire, fiind îndemnată să renunțe la creștinism pentru religia islamic. Săraca femeie catolică nu a vrut să facă acest lucru, dar povestea nu s-a încheiat aici.

După, o bandă a venit acasă la ea și au bătut-o împreună cu membrii familiei sale. Apoi, a venit poliția și a dus-o la secție unde a fost arestată pentru o perioadă semnificativă de timp și investigată după, iar în baza codului penal pakistanez, a fost găsită vinovată pentru declarațiile sale. A fost condamnată la moarte în aplauzele mulțimii, mulțime care aplauda și îndemna la aplicarea pedepsei în numele lui Allah. A început o saga legală în urma căreia inalta curte din Pakistan a hotărât împotriva posibilității unei grațieri prezidențiale. Mai mult, unii judecători se temeau să nu fie și ei acuzați de blasfemie.

Asia Bibi a fost condamnată și închiză în condiții de izolare (solitary confinement). Nu avea voie să fie vizitată decât de soț și avocat, iar plasarea ei cu alți deținuți ar fi riscat punerea vieții ei în pericol – au mai fost cazuri în care cei acuzați de blasfemie au fost omorâți în închisorile pakistaneze.

Fundamentaliștii au organizat mișcări de stradă pentru aplicarea unor pedepse mai grave și chiar măsuri extrajudiciare pentru asigurarea sfârșitului femeii condamnate. Guvernatorul din Punjab, mai degrabă în tabăra susținătorii Asiei Noreen, a fost asasinat la începutul lui 2011 de un tânăr din securitatea sa pentru că susținea ceva ce era împotriva legii blasfemiei.  Ministrul pentru minorități, singurul creștin din cabinetul din Pakistan, a fost împușcat mortal într-o ambuscadă în martie 2011 pentru opoziția sa față de legile blasfemiei.

O altă aventură legală a început în 2014 și s-a încheiat în 2018 cu procedura de apel, de judecare și de decizie a curții supreme din Pakistan să o achite pe Asia Bibi, pe o interpretare mai moderată a legilor de acolo, inclusiv cele religioase, și o presiune internațională formidabilă. După anunțul achitării din 31 octombrie 2018, Pakistanul a intrat într-o stare de haos, iar cei care simpatizau cu Asia Bibi terorizați.

Pe 7 noiembrie 2018, Asia Noreen a ieșit din închisoare, dar continuă să trăiască într-o oarecare custodie. Totuși, și-a petrecut Crăciunul după mult timp sau o parte din Crăciun. Povestea nu era încheiată, căci abia pe 29 ianuarie 2019 Curtea Supremă a respins și o petiție prin care se solicita un apel la adresa deciziei de achitare luată de Curtea Supremă. Procesul juridic pare ajuns la final.

După 10 ani, Asia Noreen, o femeie care lucra în agricultură în Pakistan, este liberă din nou. A fost condamantă la moarte în secolul al XXI-lea doar pentru că avea altă religie. Cazul ei adună exemplele cele mai negative oferite de fundamentalismul religios, de extremismul violent, de instrumentalizare a violenței pe baza religiei și castei sociale, de opoziție față de modernitate și nu numai. Povestea nu se încheie aici, deoarece Asia, familia ei și toți simpatizanții cazului sunt în pericol, au parte de amenințări și nu știe cum se va îndrepta situația. Guvernul Pakistanului are datoria de a asigura protecția fostei prizoniere și să nu o discrimineze prin natura instituțiilor opresive față de anumite minorități religioase. Cazul Asiei Bibi este doar unul dintre numeroasele situații de persecuție a creștinilor în lume, de violență de diferite feluri la adresa persoanelor și grupurilor, de încălcarea a drepturilor fundamentale în moduri barbare.

P.S.: Un comentariu mai puțin relevant, Pakistanul are și arme nucleare.

sursă imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *