Scurgeri de informații viciate în războiul propagandei

Scurgeri de informații viciate în războiul propagandei

Un raport al unor cercetători de la Universitatea din Toronto evidențiază modul în care a fost dezvoltată o operațiune globală de dezinformare și phishing cu legături în Rusia.

Raportul privind campania de spionaj cibernetic nu indică legături cu vreo agenție guvernamentală, însă arată similarități cu alte campanii din mediul cibernetic și cu modalitățile de acțiune ale unor actori guvernamentali cunoscute deja.

Țintele acestei campanii au fost reprezentante de peste 200 de indivizi de renume sau care acționează la nivel înalt din cel puțin 39 de state, cărora li se adaugă ONU și NATO.

Mecanismul de funcționare

În esență, această metodă nu este una nouă, însă reprezintă o nouă provocare având în vedere modul în care se poate combina cu diferite activități desfășurate în mediul online cu impact puternic asupra vieții de zi cu zi.

„Scurgerile de informații viciate plasează falsuri într-o pădure de fapte într-o încercare de a le face credibile prin asocierea cu informații cu documente furate, adevărate”, menționează John Scott-Railton, unul dintre autorii raportului.

Sunt introduse dezinformări și falsuri în materialele obținute în mod ilicit, combinând informațiile reale cu aceste falsuri pentru a fi distribuite în cadrul operațiunilor de propagandă.

Printr-o operațiune de phishing, sunt obținute informații (emailuri, documente, rapoarte, etc.) ale unei persoane țintite. În perioada următoare, sunt publicate ca scurgeri de informații aceste materiale, distribuite selectiv, unele suferind diferite modificări prin intermediul cărora să fie incriminate, discreditate, delegitimate, promovate o serie de fapte, persoane sau legături. Documentele respective ajung la public conținând informații modificate, incluzând și falsuri, informații adăugate sau fiind eliminate pasaje importante, însă atingându-și scopul pentru care au fost create: neîncredere, dezinformare, manipulare, propagandă. După publicarea scurgerilor de informații viciate, mecanismele standard de propagandă duc mai departe informația pentru a-și atinge scopul.

Societatea civilă, principala țintă

Cercetătorii de la The Citizen Lab au descoperit 218 ținte ale unei astfel de campanii globale. Cei mai mulți dintre aceștia sunt oficiali civili și militari de rang înalt și diplomați, urmați de membri ai societății civile, incluzând jurnaliști, activiști, universitari, reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale.

24% din potențialele surse descoperite analizând metoda de dezinformare și propagandă sunt reprezentante de agenți guvernamentali, 21% de reprezentanți ai societății civile, 21% din industrie și 19% din zona militară. Pozițiile, după poate fi văzut în graficul de mai jos, diferă de la caz la caz.

Printre ținte s-au aflat politicieni, funcționari publici și înalți oficiali guvernamentali din state precum  Afghanistan, Armenia, Austria, Cambodia, Egipt, Georgia, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Letonia, Peru, Rusia, Slovacia, Slovenia, Sudan, Thailanda, Turcia, Ucraina, Uzbekistan și Vietnam. Personal militar din Albania, Armenia, Azerbaijan, Georgia, Grecia, Letonia, Muntenegru, Mozambic, Pakistan, Arabia Saudită, Suedia, Turcia, Ucraina, Statele Unite și chiar NATO s-a aflat în grupul țintă. De asemenea, personal diplomatic și familiile diplomaților din diferite ambasade, membri ai societății civile, oficiali ai Națiunilor Unite și membri seniori ai industriilor financiare, minerit, gaz și petrol din fostele state sovietice au completat lista.

Autorii remarcă procentul ridicat de ținte din societatea civilă, incluzând sporirea neîncrederii, dezinformării, și discreditarea vocilor critice față de regimul politic ca fiind printre motivele care transformă activiștii, jurnaliștii, universitarii și alți reprezentanți ai societății civile printre țintele campaniilor de cyber-spionaj.

În loc de încheiere…

Ar trebui să ne obișnuim cu operațiunile de dezinformare, propagandă, phishing și alte forme de manifestare a conflictelor în mediul digital la nivel global. Nu reprezintă o noutate, iar de cele mai multe ori resursa umană este cea care poate preveni un astfel de incident. Cazul operațiunilor de phishing este clasic.

O eroare umană poate duce la publicarea unor astfel de scurgeri de informații viciate. În puține cazuri utilizatorii internetului sunt doar spectatori (de exemplu, recentul atac WannaCry care a produs pagube în industrie inclusiv în România).

De cele mai multe ori, este aproape imposibil să găsești conexiuni pentru a afla cine se află în spatele unor astfel de operațiuni. Libertatea absolută pe internet vine cu riscuri mari, dar și cu beneficii pe care nu le-am avea altfel.

Raportul publicat pe 25 mai 2017 de The Citizen Lab de la Școala Munk pentru Afaceri Globale de la Universitatea din Toronto, „Tainted Leaks: Disinformation and Phising with a Russian Nexus” (autori: dam Hulcoop, John Scott-Railton, Peter Tanchak, Matt Brooks, Ron Deibert), evidențiază câteva studii de caz despre modul în care funcționează astfel de mașinării de propagandă digitală. Unul dintre ele se referă la modul în care scurgerile de informații viciate au fost folosite într-o operațiune de discreditare a unor critici domestici și străini guvernului rus

Sunt Mădălin Blidaru și doresc să îți spun „bine ai venit” în casa mea digitală. Sper că ai găsit informații folositoare și un mediu plăcut. Sunt blogger și scriu aici de aproximativ șapte ani. Urmăresc ceea ce se întâmplă în social media și, în același timp, pe glob. Pregătit în domeniul relațiilor internaționale, pasionat de dezvoltare sustenabilă, m-am implicat în numeroase proiecte și acțiuni pornite cu gânduri bune; am trecut prin mai multe organizații, fie ele locale, naționale sau internaționale, de unde am avut ce să învăț. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale. Toate cele bune!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *