Mi-aș dori să pot să sar peste alegeri

Mi-aș dori să pot să sar peste alegeri…

… însă cu condiția să aibă loc totuși alegeri. Sau mai degrabă mi-aș dori să pot să sar peste campania electorală. Este momentul ceva de tipul iraționalitate politică apare în cea mai deprimată formă posibilă. Impactul campaniei electorale este minim, din punctul meu de vedere, respectiv maxim 2-3% schimbări (ceea ce pentru partidele mici poate fi esențial pentru a trăi), dar logica electorală creează victime în întreaga Românie pentru ani.

  1. A început campania de instigare la ură împotriva PSD cu un mesaj foarte inspirat: „Sper să crapi, Victor Ponta”, dat de o persoană din redacția HotNews.ro, probabil de un susținător al USR-ului lui Nicușor Dan, ținând cont de violența mesajului. Am văzut HotNews.ro transmițând un mesaj prin care să spună că își cere scuze pentru conținutul mesajului, dar fără să spună negru pe alb că incitarea la ură nu are ce căuta în spațiul public, indiferent de victimă. Chiar dacă vorbim de un personaj public și e foarte ușor de detestat politicieni, care își asumă acest rol, există anumite limite, iar limitele țin mai degrabă de responsabilitatea individuală. Ai variante democratice prin care poți să îl scoți pe Victor Ponta din viața publică: votul, contra-campania, implicarea în viața cetățenii ca o rutină, sesizarea procuraturii pentru anchete când observi abuzuri ș.a.m.d. Ce poate fi mai inteligent din partea tinerilor (și nu numai) frumoși și idioți decât să 1) facă o petiție semnată de peste 1.500 prin care să ceară „reangajarea eroului de la HotNews”, 2) să creeze un site în care să poți să-i crăpi pe Victor Ponta și pe Liviu Dragnea (ciudat că sunt amândoi în același loc), 3) să diseminare un hashtag și tot felul de mesaje de incitare la ură. Este o dovadă inimaginabilă de iresponsabilitate și dovada faptul că viitorul este mai sumbru decât vrem să credem.
  2. PSD, ALDE, PNL și-au dat mâna pentru a propune proiecte de legi prin care să arunce în aer legea bugetului de stat. Puțini mai sunt cei care își pun întrebarea țintei de deficit. În loc să explice de ce, structural, creșterea economică nu se vede în buget și în realitatea cotidiană, asemenea unor partide social-democrate sau liberale (mă rog, astea sunt populiste și demagogice), votează legi în Parlamentul României pentru creșterea haotică a salariilor. Și apare întrebare: dar de unde luați bani pentru aceste creșteri? Guvernul României nu are curaj să trimită legea bugetului în Parlament din lipsă de responsabilitate și ipocrizie față de actul guvernării, iar aparatele de propagandă de la TV, radio, presă și online își fac treaba. Atât de tristă este imaginea încât aruncă cu creșteri haotice și care creează alte inegalități și inechități, dar partidele amintite mai sus țin în sertare legea salarizării bugetare de frică să nu piardă voturi.
  3. Tot PSD, ALDE și, cu jumătate de gură până acum, PNL vor să facă referendum privind definiția familiei din Constituție, un subiect ce într-o țară cu adevărat democratică nu ar avea ce căuta în Constituție. Nu știu ce consultanți au, dar ei speră că vor atrage mai mulți oameni la urne și vor reuși să lase sub pragul de 5% partidele mici (UDMR, PMP, USR). Da, va crește procentul, dar vor separa și mai mult lumile din România și distanța dintre România și Occident. Este un pic mai dificil un calcul statistic al acestei măsuri, dar o prezență mai mare de 41% nu ajută marile partide (estimările mele, în condițiile actuale, îmi spun că va fi undeva la 36-38%) și cu siguranță vor reuși să scoată la vot oamenii care vor să voteze ceva diferit de iresponsabilitate politică și măsuri de trimis țara în crize de tot felul. Plus că nu știu dacă o temă de acest tip ar duce voturile pentru îngrădirea drepturilor individuale doar PSD, ALDE și PNL, căci mai avem actori pe zona asta, respectiv ANR și PRU.
sursa imagine: danger election campaign | Shutterstock.com

Sunt doar trei exemple din ceea ce înseamnă iresponsabilitatea în apropierea acestei campanii electorale, pură iraționalitate politică. Parcă nu aș mai urmări subiectele de politică internă până pe 11 decembrie, ora 21.00, dar nu am cum.

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.