România și China. Încotro?

România și China. Încotro?

Pe 1 iulie 2021, Partidul Comunist Chinez va sărbători un secol de existență. Între timp, a trecut China prin mai multe crize și a generat cel mai mare nivel de dezvoltare din istorie pentru o populație de aproape 1,4 miliarde de oameni.

Global, China joacă acum o carte a folosirii economiei pentru atingerea unor obiective politice. Domestic, se va axa pe dezvoltarea consumului și reducerea dependențelor externe. Extern, se va axa pe creșterea dependenței lanțurilor de aprovizionare de China și creșterea capabilităților de retaliere împotriva celor care ar putea încerca întreruperea acestora. Sunt elemente ce țin ce țin de strategii vitale ale Chinei într-o lume în care există interdependențe complexe.

România se află într-o relație specială cu China, însă în momente de crize sistemice a arătat că urmează o perspectivă de acomodare cu evoluțiile internaționale. Pe de altă parte, România lipsește ca un punct relevant pe marile puncte ale strategiilor chineze de dezvoltare externă. Proiectele majore promovate de Beijing, fie că vorbim de cele dedicate Uniunii Europene, Europei Centrale și de Est sau Europei în ansamblu, ocolesc România. Doar 5% din importurile României vin direct din China, o valoare în creștere, dar nesemnificativă. Piața chineză, deși una dintre cele mai mari din lume, este aproape inexistentă pentru exporturile din România, sub 1,5%, la jumătate chiar și față de Statele Unite.

Problemele României față de China sunt mai degrabă indirecte, în urma dependențelor pe care le are față de Germania și alte state europene majore. Iar Germania va avea în continuare o politică de acceptare și de consolidare a relațiilor cu China. Similar, Franța, precum și alte state europene care se confruntă cu o criză economică majore în care au nevoie de China. Mesajul actualului prim-ministru față de China a fost „păstrăm distanța” într-o declarație de presă, în esență o idee bună atât timp cât încă sunt tulburi apele internaționale.

Rămân temele majore pe agenda internațională. Taiwan, Tibet, Xinjiang și Hong King sunt teme fără miză pentru România și nu sunt nici credibile, ținând cont de multe similitudini cu ceea ce se mai întâmplă în plan intern. Acestea nu au mize economice sau politice în acest moment și nici în viitorul previzibil. Problemele legate de agenda competiției tehnologice pot ridica însă miza, iar aici umbrela europeană a autonomiei strategice oferă pentru moment o soluție de nealiniere la conflictele tehnologice majore dintre SUA și China.

Realitatea este că pentru gospodării și pentru micile întreprinderi, produsele din China vin cu o serie de avantaje la costurile de producție existente. Însă nu pot fi neglijate câteva întrebări esențiale ce țin de legătura dintre investiții și acces pe piață, protejarea infrastructurii critice naționale și securitatea societală. Nivelul investițiilor Chinei în România este îngrijorător de mic, ținând cont de mărimea economiei. Mai mult, implicarea în scandaluri de corupție contribuie la degradarea perspectivelor de cooperare bilaterală.

Faptul că vorbim de niște valori fundamentale diferite față de China este vizibil și în povestea cu solidaritatea internațională în timpul crizei COVID-19, în care China a instrumentalizat așa-zisul ajutor internațional, plătit până la urmă și necesar pentru o criză pe care a provocat-o, pentru obiective politice. Problema este că același timp de instrumentalizare l-am văzut și la București în relație cu Republica Moldova, o diferență semnificativă fiind că cele mai multe au reprezentat donații. Povestea cu valorile în general nu contează, dacă nu locuiești în Taiwan, în raport cu China. Similar, efectele capcanelor datoriei impuse unor state cu nevoie de dezvoltare mai mici sau mai mari sunt factori descurajanți.

Încotro? Rămâne o întrebare: Ce perpectivă poate rămâne în condițiile unei relații speciale care nu livrează rezultate, dar ne înarmează vecinii cu drone care pot fi armate și vaccinuri 60% eficiente?

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *