Rețeta 10 august aplicată Congresului SUA

Rețeta 10 august aplicată Congresului SUA

Sunt multe similarități ale instrumentalizării mișcărilor de stradă în scop politic din ultimii ani. Ceea ce se întâmplă în SUA, la Capitol, pe 6 ianuarie 2020 și în România pe 10 august 2018 urmează același manual. Atenție, discuție nu este despre motivele de a ieși în stradă împotriva prostiilor făcute de PSD cât a fost la guvernare, ci despre deturnarea acestor mișcări.

Desigur, nu avem comparații între agitatori și inflamatori ai opiniei publice, dar avem niște ritmuri recurent. În SUA, Trump a investit puternic în organizarea protestului respectiv și a transmis mai multe mesaje în timpul evenimentului. În România, erau alții care transmiteau mesajele. De altfel, primul mesaj al președintelui Iohannis a venit tocmai la miezul nopții, după încheierea evenimentului, în care critica Jandarmeria Română, instituție care acționase ca la carte atunci – avertizase lumea, lanseze semnale sonore și, când a fost cazul, a intervenit cu instrumentele din dotare. Vestele galbele din Franța nu au beneficiat de atâtea avertizări. Să ne amintim însă mesajul președintelui Iohannis:

„Într-o democrație autentică este dreptul fiecărui om să protesteze, dar violența nu este acceptabilă, indiferent de opțiunile politice. Condamn ferm intervenția brutală a Jandarmeriei, puternic disproporționată în raport cu manifestările majorității oamenilor din Piața Victoriei. Încercarea de a înfrânge voința oamenilor printr-o reacție violentă a forțelor de ordine este o soluție condamnabilă. Ministrul de Interne trebuie să dea urgent explicații pentru modul în care a gestionat evenimentele din această seară!”

Să ne amintim și faptul că, pe lângă șapcă, mai are în comun și respingerea rezultatului votului popular. Prima dată s-a întâmplat după alegerile parlamentare din 2016. A doua oară după alegerile parlamentare din 2020, când majoritatea era cunoscută de dinainte să aibă loc alegerile, iar câștigătorii alegerilor nu au avut nicio șansă să încerce să formeze o majoritate.

Care este diferența față din SUA? Niciuna, în ambele cazuri votul majorității este contestat puternic, chiar neluat în considerare deloc. Vreo temă a celor care câștigat alegerilor în programul de guvernare al coaliției? Niciuna. Încet, încet, ajungem la radicalizarea și nivelul de violență politică din Occident, ajungem la o despărțire radicală de ideea de politică centristă și consensuală, alunecând pe panta periculoasă a demantelării instituțiilor, promovarea politicilor identitare, combinate cu naționalism/internaționalism economic și tot pachetul clivajului actual. Va rezista democrația din România? Nu știm.

Revenim la comparație. În SUA, 6 ianuarie a adus un protest pașnic, organizat legal, transformat după într-o mișcare violentă. DC-ul nu este și nu are de ce să fie un stat, prin urmare este organizat pe niște baze care să prevină formele de violență acolo. Câteva mii de persoane, o gloată violentă a trecut de forțele de ordine și a început devastarea clădirii Capitolului – aceasta adăpostește Congresul. Au făcut acest lucru fără prea multe probleme din partea forțelor de ordine, chiar dacă la un anumit moment s-a ajuns la împușcarea fatală unei persoane de către agenții de securitate. DC nu avea nici jandarmi, ci doar o poliție, așa că avea nevoie de sprijin exterior localității pentru mai multe forțe. Au venit la un anumit moment, iar protestarii au ieșit pașnic din clădire, iar parlamentarii urmau să continue activitatea.

România a evitat la limită o situație de tipul celei din Congresul SUA pe 10 august 2018.

Mai mult, față de situația de la Washington, protestul violent din Piața Victoriei a fost organizat ilegal. Compensează prin faptul că în România au fost câteva cazuri de violență disproporționată, e drept că mai puțin disproporționată decât dacă ar fi fost vorba de o situație similară în Franța sau Germania.

Semnalele de avertizare date de jandarmi, conform procedurii, nu au fost respectate, iar grupuri de persoane au încercat să între în perimetrul Guvernului. Nu au reușit. Față de americanii care s-au ales câteva pagube, norocul în România a fost o bună pregătire a jandarmeriei, echipată adecvat, și gardurile care protejează clădirea Guvernului.

Pentru moment, ordinea a fost restabilită în ambele situații. Cred că și democrația are de învățat dintr-o astfel de situație, dacă interpretăm mesajele dincolo de superficialitate și propagandă. De exemplu, Iohannis nu a făcut în timpul zilei niciun apel la pace, deși s-au folosit gaze de la orele 16-17. Biden și chiar Trump au ieșit repede și au transmis oamenilor să plece acasă când situația s-a agravat. Mai e o diferență că la noi curentul antipesedist este foarte puternic, iar Dragnea atunci avea planuri mari, dar, dacă ascultăm discursul lui Joe Biden, tot nu justifică ceea ce s-a întâmplat.

imagine: NBC

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *