Relativizarea Holocaustului în România în 2021

Relativizarea Holocaustului în România în 2021

Este 2021, iar politicianul care anul trecut băgase în carantină Guvernul și Parlamentul ne surprinde cu o declarație în care ia apărarea memoriei mareșalului Ion Antonescu. Ion Antonescu este cunoscut ca lider al statului român fascist, în timpul unei cooperări aparte în estul Europei cu Germania lui Hitler, unul dintre promotorii Holocaustului în România. Sunt declarații, sunt documente semnate, nu sunt dubii în această privință. În același timp, în România, Holocaustului a făcut victime considerabile. Imaginile de la Iași sunt de-a dreptul șocante prin barbaria de neimaginat pe care o arată, iar trenurile morții au acum cruci neîngrijite în multe locuri pe drumul către exterminare. Nu putem uita nici de pogromul de la București. Desigur, nu putem uita de ceea ce s-a întâmplat și în alte părți ale țării, unele neaflate pe teritoriul național de la acea vreme, dar cu acțiuni de exterminare care au fost acceptate, sau în zona în care România forța implementera soluției finale într-un mod care oripila și criminalii din SS-ul german aflați prin zonă.

În acest context, primarul Constanței a venit cu discursul clasic de relativizare, chiar negaționist, spunând că sunt „evaluări diverse, chiar contradictorii, polemici şi controverse” privind rolul jucat de Ion Antonescu.  Evident, dreptul la replică vorbește de răstălmăcirea cuvintelor. Însă este chiar foarte simplu: Antonescu este vinovat de crime împotriva umanității în timpul marii alianțe între România și Germania nazistă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar promovarea cultului unor persoane vinovate de infracțiuni împotriva umanității este interzisă de aproximativ două decenii. În Vest, promovarea cultului acestor persoane este interzisă chiar de mai mult timp, iar acum, datorită social media, se complică situația cu reînvierea unor simboluri fasciste și se redeschide discuția; în România, nici acum nu au fost eliminate numele de străzi cu numele unor persoane cu contribuții la crime de genocid.

Relativizarea Holocaustului nu își are rostul, mai ales că suntem în țara în care toate barbariile sunt relativizate și politizate, iar când vorbim de Holocaust suntem în topul victimelor. Faptul că vine de la un fost senator, contraamiral, rector și primar al unuia dintre cele mai mari orașe din țară și membru al partidului aflat la guvernare este și mai grav. Ce credibilitate au declarațiiile ministrului Apărării Naționale când își cere scuze când colegul de partid relativizează Holocaustului de parcă nu a trecut pe la lecțiile de istorie? Zero, noroc că președintele Iohannis și-a luat decorațiile înainte să ajungă PNL să facă aceste declarații. Răspunderea este individuală, dar ironia face ca PNL să aibă acum un parlamentar responsabil de antisemitism și un primar care să relativizeze Holocaustul.

Povestea cu relativizarea Holocaustului de către politicieni este veche. Ne amintim și de PSD. Despre alte tragedii, nu mai are rost să vorbim. Sau poate că ar trebui să vorbim tocmai că nu sunt deloc pe agenda publică. Politica statului român față de cetățenii romi? A statului român față de minorități? A statului român față de persoanele vulnerabile, indiferent de probleme lor? Țara se aliniază, în mare, după stat, iar cultura generală a politicienilor pe teme majore lipsește.

Remarc tonul și construcția comunicatului cu dreptul la replică transmis către agenții după acest eveniment. Am spus de răstălmăcirea cuvintelor. Nu este doar acest lucru. Deschiderea pentru modificarea numelui străzii este însoțită de decizia Consiliului Local Constanța. Știm cu toții că, în mare parte, consiliile locale fac ceea ce spun primarii, iar acum la Constanța este un consiliu favorabil schimbării unei plăcuțe de stradă. Apoi mai întâlnim în dreptul la replică povestea cu istoricul numelui străzii în raport cu adoptarea legii care interzice promovarea simbolurilor fasciste; aceasta este o scuză pe fondul grelei moșteniri.

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *