Recenzie: Fareed Zakaria – Zece lecții pentru lumea de după pandemie (2020)

Recenzie: Fareed Zakaria – Zece lecții pentru lumea de după pandemie (2020)

Autorul american a publicat la șase luni după pandemie un volum în care analizează acest fenomen. „Ten lessons for a post-pandemic world” este publicat de Fareed Zakaria la W.W. Norton & Company în 2020.

Am citit volumul recent și rămân câteva puncte importante, printre care câteva perspective asupra viitorului sistemului internațional în perioada de după pandemie: calitatea guvernării contează, globalizarea nu a apus, lumea devine bipolară, iar viitorul este deschis. Nu sunt inovații în scrierile de masă, dar în această perioadă merită reamintite.

Volumul, așa cum spune Zakaria, nu este nu este despre pandemie, ci despre lumea care urmează după pandemie și răspunsurile pe care le puteam da în această lume. Ideea principală pe care o evidențiază este că pandemia a reușit nu să transforme, ci să accelereze mai multe fenomene. De altfel, începe cu o zicală atribuită lui Lenin: „Sunt decenii când nu se întâmplă nimic, și sunt săptămâni în care decenii se întâmplă”. Punctul evidențiat fiind că lumea post-pandemică va fi o versiune mai accelerată, mai rapidă, ușor disruptivă a lumii pe care o cunoșteam deja.

Numeroase referințe la trecut întâlnim, în particular la autori din canonul clasic. De la referințele la ciumă din versurile de început ale Iliadei lui Homer la sfaturile din Decameronul lui Giovanni Boccaccio în Florența secolului al XIV-lea.

Câteva idei ies în evidență la o lectură rapidă a volumului. În primul rând, tonul optimist. Marile orașe au ieșit mai puternice din catastrofe, chiar dacă de multe a fost declarat decesul acestora. Referințele aici merg la îmbunătățirile formidabile aduse sistemelor publice după aceste dezastre și asupra modului în care va arăta orașul post-pandemic.

În al doilea rând, inegalitatea se va accentua. Nu doar în interiorul națiunilor și între naționi, dar și între companii. Este însoțită de o scurtă discuție despre bani și moralitate. De altfel, contrazice unul dintre argumentele comune aduse în care pandemia este privită ca un egalizator.

În capitolul al VIII-lea, pe repede-înainte, face o trecere a istoriei globalizării, subliind că globalizarea de astăzi este cu mult diferită de etapele anterioare. Chiar și așa, „globalizarea nu este moartă, dar am putea să o omorâm”, amintind istoricul războaielor mondiale. Bipolaritatea fără război este adusă în discuție în raportul de forțe între Statele Unite și China. Acesta aduce în discuțiile comparațiile situației Războiului Rece, dar și a rivalității dintre Marea Britanie și Germania în ultima perioadă a secolului al XIX-lea. „Administrarea deficitară a acelei rivalități (referindu-se la cel anglo-germanic) a dus lumea într-un război care a devastat Europa și a pus în scenă un al doilea război mondial”, amintește Fareed Zakaria. Dar situația actuală este diferită – tensiunile SUA-China rămân totuși încadrate într-o lume multilaterală, un război rece fiind o alegere.

Capitolul al X-lea este favoritul meu. Intitulat „uneori cei mai mari realiști sunt idealiștii”. Redau un mic pasaj:

„Dincolo de toate, un sistem multilateral funcțional oferă o șansă de a rezolva probleme comune. Pandemia ilustrează perfect riscurile și oportunitățile unei lumi interconectate. Criza este prin natura sa globală, afectând toate țările, bogate și sărace. Nimeni nu este în siguranță până când toți pot avea câteva măsuri de siguranță. Problemele de mediu, în mod similar, necesită acțiune colectivă. Spațiul cibernetic este o arenă care nu cunoaște granițe. Schimbările climatice sunt, desigur, cel mai dramatic exemplu de provocare global, deoarece poate amenința chiar supraviețuirea umană și nu poate fi soluționată fără cooperare susținută între toți, mai ales între cei mai mari poluatori, Statele Unite și China.”

Volumul oferă o lectură simplă și explicativă  a unor temele curente din viața noastră, dincolo de extaz politic. Uneori și notele mai aduc câteva puncte în plus: „Capitalismul fără faliment este ca creștinismul fără iad”, o notă cu un citat al unui CEO american.

imagine: Amazon.com

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *