Președintele Senatului nu-și prea cunoaște rolul

Președintele Senatului nu-și prea cunoaște rolul

S-a deschis sesiunea Senatului. Președintele actual al Senatului este Anca Dragu, senator USRPLUS de București, venită în fruntea Senatului de la conducerea uneia dintre companiile care au crescut prețurile la electricitate plătite de milioane de oameni (evident, niciun sunet pe această temă, chiar dacă viețile cetățenilor devin mai proaste; nu se poate să critici angajatorul).

Președintele Senatului trebuie să fie un moderator. Anca Dragu nu este un moderator, căci în public transmite doar agenda USRPLUS (trecem peste faptul că este o agendă falsă care nu are nicio treabă cu problemele fundamentale ale țării): repararea legilor justiției, eliminarea pensiilor speciale, modificarea legilor electorale. În traducere, prioritățile USRPLUS înseamnă impunitate pentru magistrați, eliminarea pensiilor speciale pentru politiceni – niciun cuvând despre disproporțiile altor categorii socio-profesionale, și reducerea legăturii electorale între alegător și ales (discuția e mai lungă aici, dar este dovedită în literatura academică).

Mi-a atras atenția însă un citat de la deschiderea noii sesiuni ordinare a Senatului:

Le-am transmis colegilor mei că trebuie să-i respectăm, în primul rând, pe cei pe care îi reprezentăm aici, pe cetățenii României. Parlamentul trebuie să revină la rolul său consacrat în Constituție și anume un for al dezbaterilor.
În legislatura precedentă, 40% din proiectele de lege și propuneri legislative adoptate de Senat în calitate de primă cameră au fost adoptate tacit, în lipsa unei dezbateri.
Asta înseamnă că s-a muncit în proporție de 65%. Trebuie să punem capăt acestei stări de fapt.
Președintele Senatului din partea USRPLUS cheamă la transformarea Parlamentului într-un for al dezbaterilor după ce legislatura trecută USRPLUS a transformat Parlamentul într-un for al circului.  Dezbaterile au un rol bine delimitat în cadrul unui parlament. Problema este că nu vorbim despre o revenire, căci dezbaterile au avut loc și înainte, și după. Din contră, de ceva timp calitatea dezbaterilor este îndoielnică prin manipularea opiniei publice. Mai mult, rolul consacrat al unui parlament este de legiferare. De-asta Parlamentul European nu este un parlament, ci o cameră de dezbateri și ștampilat inițiativele legislative ale Comisiei Europene. Însă cineva de la USRPLUS nu are autoritatea morală să vorbească despre transformarea Parlamentului într-un for al dezbateirlor, ținând cont de modul de învestire a Guvernului. Nu doar pe repede înainte, dar parlamentarii nu au avut nici măcar 12 ore la dispoziție să citească programul de guvernare înainte de a fi ștampilat noul guvern. Iar audierile miniștrilor sunt în topul celor mai importante dezbateri parlamentare în orice stat democratic.
Problema cu adoptarea tacită este de-a dreptul amuzantă. În primul rând, nu înseamnă că s-a muncit 65%. Înseamnă că nu a mai fost timp pentru analiza aprofundată a celorlalte propuneri. Cronologia este clară, exprimat în regulamente, în Constituție. Nu înseamnă că legile s-au adoptat fără dezbatere, căci nu se adoptă fără dezbatere, ci că sunt trecute de camera care „adoptă tacit” către camera decizională, căreia îi revine sarcina principală. Că acest lucru poate fi folosit tactic pentru promovarea sau respingerea unor propuneri legislative, acest lucru face parte din mecanismele bicameralismului. Mult succes biroului permanent în stabilirea mai clară a agendei Senatului, căci nu este vorba doar de volumul de muncă.
În încheiere, rămâne temerea că urmând tendințele actuale vom avea în curând în România un parlament pe model african: haotic și iresponsabil.
imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *