Planul european de acțiune privind democrația

Planul european de acțiune privind democrația

Sistemele democratice sunt puse la încercare. Nu este o noutate, se întâmplă mereu. Din când în când, mai ofer exemple și pe acest blog. Doar că protejarea democrației are nevoie de sprijin pentru pilonii săi. Democrațiile au demonstrat că oferă cea mai bună reziliență și în fața pandemiilor. Evident, democrațiile adevărate: Danemarca, Germania, Coreea de Sud, Japonia, căci nu toate au reușit să treacă cu bine prin provocarea impusă de COVID-19, unele confundând politicianismul și electoralismul cu consolidarea democrației. Trecem peste și ajungem la subiectul zilei, Planul european de acțiune privind democrația.

Comisia Europeană a prezentat Planul european de acțiune privind democrație. Este unul dintre angajamentele votate de alegători în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European din 2019. Acum, executivul european, având sprijin majoritar pentru această propunere, vine cu măsuri concrete pentru a sprijini democrația. Este bazat pe trei piloni: promovarea alegerilor libere și corecte, consolidarea pluralismului și libertății media, combaterea dezinformării. Pentru România, acest lucru ar trebui să fie unul benefic, căci suntem repetenți la toate cele trei capitole. Planul va fi implementat treptat până în 2023, anul de dinaintea următoarelor alegeri pentru Parlamentul European. De asemenea, va fi evaluat progresul făcut și pașii următori.

Printre măsurile incluse în Planul european de acțiune privind democrația găsim:

  • legislație în privința conținutului politic sponsorizat;
  • revizuirea reglementărilor privind finanțarea partidelor politice europene;
  • consolidarea integrității electorale în fața amenințărilor cibernetice;
  • încurajarea participării active a tinerilor;
  • realizarea unei recomandări privind siguranța jurnaliștilor;
  • inițiativa ueni acțiuni pentru limitarea folosirii abuzive a acțiunilor în instanță împotriva participării publice;
  • sprijinirea jurnalismului și a pluralismului media;
  • creșterea transparenței asupra deținătorilor canalelor media;
  • transparentizarea publicității plătite de stat;
  • măsuri pentru combaterea interferenței străine;
  • adoptarea unui cadru de co-reglementare asupra obligațiilor și răspunderii publice a platformelor online.

Propunerile nu sunt cuprinzătoare, dar reprezintă un start foarte bun. Mă așteptam să fie un accent și pe accesul la drepturi, pe protejarea libertăților fundamentale în fața atacurilor venite din nenumărate direcții, asigurarea respectării libertății informației, dar și la o poziție mai activă în fața asaltului platformelor digitale asupra democrației liberale și economiei de piață (cu soft law pe tema aceasta, rămâne să așteptăm vreo minune din Statele Unite pentru îmbunătățirea crizei actuale). Este un plan ambițios, totuși, dacă ne raportăm la situația României, în care nu mai există presă de masă liberă.

Redau mesajul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la lansarea acestui Planului european de acțiune privind democrația:

„Cu revoluția digitală în plină desfășurare, cetățenii trebuie să fie capabili să facă alegeri într-un mediu în care punctele de vedere să poată fi exprimate liber. Faptele trebuie să separate de ficțiune, iar o medie liberă și societatea civilă trebuie să fie capabile să participe într-o dezbatere deschisă, liberă de interferența malignă. Prin urmare, Uniunea Europeană ia măsuri pentru a face democrațiile noastre mai reziliente.”

imagine: ec.europa.eu

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *