Petiție – România, stat implicat în atingerea #SDG16

rule of law

Petiție – România, stat implicat în atingerea #SDG161

Astăzi, vin cu recomandarea semnării unei petiții disponibile online cu privire la abordarea practicilor restaurative în prevenirea, combaterea și soluționarea conflictelor. Petiția este destinată ministrului afacerilor externe, Lazăr Comănescu.

Petiția2 este inițiată de unul dintre grupurile de reflecție constituite în cadrul proiectului „I4P Romania – Pregătirea Rețelei de Infrastructuri pentru Pace România”, implementat de AIDRom și PATRIR, proiect finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014 în cadrul Fondului ONG Romania.

Redau textul ei3, gândindu-mă la faptul că nu toată lumea este conștientă de potențialul practicilor restaurative în abordarea conflictului. Totodată, vă invit să semnați pentru acest demers, link-ul fiind disponibil aici: goo.gl/WEFQIE.

rule of law

sursa imagine: justice | Shutterstock.com

Petiție pentru promovarea practicilor restaurative. Despre practici restaurative

Stimate Domnule Ministru,

Va inaintam, spre analiza si spre cele de cuviinta, prezentul document de advocacy, prin care va propunem sa luati in considerare folosirea Practicilor Restaurative, ca metode post-moderne uzitate in prevenirea, combaterea si instrumentarea conflictelor care au ca baza diverse tipologii, pentru a contribui la P-7 „Promovarea activitatii României in prevenirea, gestionarea si solutionarea conflictelor si la Obiectivul 16 al Sustainable Development Goals – Peace, Justice and Strong Institutions. In masura in care veti considera ca Practicile Restaurative sunt benefice, va rugam sa luati o decizie cu privire la aplicarea lor, apeland prin intermediul nostru la serviciile celor 90 de specialisti ce vor fi pregatiti in cadrul proiectului pana la 30 Aprilie 2016, la serviciile membrilor Retelei I4P Romania si a partenerilor in Think-Tank, a specialistilor care se vor instrui in activitatile de multplicare ce se vor derula, inclusiv dupa terminarea acestui proiect.

Practicile Restaurative sunt metode post-moderne de abordare a conflictelor. Aceste metode au fost testate in Australia, Statele Unite, Canada, Vestul UE, si s-a dovedit ca au o eficienta sporita in prevenirea, combatera si instrumentarea conflictelor, precum reiese clar din suportul de curs “Reconciliere prin Practici Restaurative” si din bibliografia acestuia aidrom.ro/wp-content/uploads/2015/08/Reconciliere-prin-Practici-Restaurative.pdf

Eficienta sporita a acestor metode restaurative, vine din faptul ca tot procesul de prevenire, combatere si instrumentare a conflictelor se concentreaza pe cum ar putea fi reparat raul, prejudiciul produs, pe echilibrarea emotionala a actorilor din contextul conflictual, pe prevenirea escaladarii conflictului.

Prin Practicile Restaurative cei care au generat conflicte, cu sau fara consecinte penale, nu sunt supusi doar unui proces retributiv – punitiv, ci recuperati prin asumarea constienta a raului facut, prin elaborarea de propuneri realiste si impelementabile pentru echilibrarea situatiei. Mentionam ca masurile retributive, inclusiv cele penale (daca este cazul), nu sunt excluse prin aplicarea Practicilor Restaurative, ci doar capata alt sens. Astfel, spre exemplu, o infractiune de genul incitarea la ura, nu va ramane la stadiul de sentinta pronuntata impotriva faptuitorului, ci va genera si masurile reparatorii de reconstructie a demnitatii civice a persoanei lezate. Un act de intimidare sau de violenta cu motivatie xenofoba, nu va ramane doar la nivelul constatarii faptului si aplicarii legii, ci va genera procese de schimbare, motivatii de asumare a raspunderii, caci Practicile Restaurative sunt intai de toate procese de schimbare a mentalitatii.

Fiind in mod dominant procese de schimbare de atitudine si de mentalitate, folosirea Practicilor Restaurative in tipologia de conflicte mai sus mentionata, va genera sustainabilitate la nivel social, si in acelasi timp, speram o diminuare a violentelor civice, o cultura a auto-responsabilizarii tuturor actorilor fata de actul convietuirii. Folosirea Practicilor Restaurative, inainte de oricea altceva, administraza faptuitorilor – care au generat stari conflictuale – un set de valori, pe care acestia inteleg (in cele din urma) ca le-au ignorat, desconsiderat si incalcat. Cel mai adesea, in locul frustarilor generatoare de negationism si violenta, faptuitorii dezvolta un proces de regret si empatie, re-evalueaza situatia si, in loc sa se apere de acuzatii (care mai degraba blocheaza demersurile) isi asuma responsabilitatea. Ori, stim ca asumarea timpurie a responsabilitatii de catre cetateni, este cheia de bolta a unei constructii sociale si a unei co-guvernari responsabile cu toti factorii interesati.

Va rugam sa retineti, ca instrumentarea prin Practici Restaurtative a cazurilor de conflicte inclusiv cu substrat xenofob, scade vizibil gradul de recidiva, fapt care duce la optimizarea comportamentelor civice si la diminuarea tensiunilor sociale.

 

  1. peace, justice, strong institutions []
  2. autorii petiției sunt Daniela V. Stefanescu, vicepresedinte al Forumului Regional pentru Drepturile Omului din Romania, Prof Univ. Dr. Anca Gheorghiu, preşedintele senatului la Universitatea Hyperion & Mihail Brinzea, manager de proiect []
  3. acesta conține și link-ul către un suport de curs util privind reconcilierea prin practici restaurative []

Sunt Mădălin Blidaru și doresc să îți spun „bine ai venit” în casa mea digitală. Sper că ai găsit informații folositoare și un mediu plăcut. Sunt blogger și scriu aici de aproximativ șapte ani. Urmăresc ceea ce se întâmplă în social media și, în același timp, pe glob. Pregătit în domeniul relațiilor internaționale, pasionat de dezvoltare sustenabilă, m-am implicat în numeroase proiecte și acțiuni pornite cu gânduri bune; am trecut prin mai multe organizații, fie ele locale, naționale sau internaționale, de unde am avut ce să învăț. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale. Toate cele bune!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *