O critică a aprofundării dimensiunii economice a parteneriatului strategic cu Statele Unite din programul de guvernare

dolari investitii finante

O critică a aprofundării dimensiunii economice a parteneriatului strategic cu Statele Unite din programul de guvernare

Citisem recent planul economic al lui Donald J. Trump. Acum, am trecut și peste câteva capitole din programul de guvernare propus de coaliția de guvernare pentru 2017-2020.

La capitolul politică externă, am rămas obiectivul „Dezvoltarea, aprofundarea şi extinderea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI cu SUA, pe baza Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii” (Washington, la 13 septembrie 2011) va rămâne un domeniu prioritar de acţiune diplomatică, acesta fiind o garanţie pentru securitatea României şi pentru stabilitatea în regiune, afectată de evoluţiile îngrijorătoare din regiunea Mării Negre”, care mi se pare visător.

Propune următoarele acțiuni:

  • Fructificarea aniversării, în 2017, a 20 de ani de la lansarea Parteneriatului, pentru dezvoltarea sa pe toate dimensiunile acestuia: amplificarea excelentei cooperări în domeniul politico-militar şi de securitate, inclusiv în ce priveşte securitatea cibernetică, dar şi aprofundarea sa în domeniul economic, cu accent pe atragerea investiţiilor, respectiv în domeniul energetic, stimularea cooperării pe dimensiunea educaţie, inovare, cercetare a Parteneriatului Strategic.
  • Continuarea demersurilor de punere în valoare şi funcţionare optimă a Task Forceului bilateral pentru aplicarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.
  • O atenţie deosebită va fi acordată stimulării prezenţei militare americane în România, în contextul securitar regional cunoscut, inclusiv prin cooperarea pentru implementarea adecvată a deciziilor relevante ale Summit-ului din Polonia.
  • Se va acţiona în continuare pentru admiterea României în programul Visa Waiver.
dolari investitii finante

sursa imagine: banknote dollars / Shutterstock.com

Încep în ordine inversă.

  1. Sunt puține șanse ca România să fie admisă în programul Visa Waiver. Pe de o parte, o viitoare reformă a migrației în Statele Unite ale Americii va fi mai restrictivă, iar momentan nu îndeplinim nici criteriile actuale, pe de altă parte, nici statul român nu își dorește ca România să fie inclus în acest program.
  2. Rezultatele Summitului NATO de la Varșovia din 2016 au fost destul de clare, rezultate decente pentru România. Practic, reprezintă aplicarea angajamentului pe care România și l-a asumat că îl va pune în aplicare. Nimic nou.
  3. Grupul de lucru va funcționa în continuare în condiții optime și, cumva logic, este în interesul cooperării bilaterale să funcționeze în mod optim și să caute să valorifice oportunitățile de la anumite momente. Nimic special.
  4. Ceea ce este interesant este nerealismul ideii aprofundării parteneriatului în dimensiunea economică. Din câte știu, un parteneriat implică beneficii pentru ambele părți. În cadrul dimensiunii de securitate, beneficiile sunt evidente. La nivel economic, este mai problematic având în vedere venirea lui Donald J. Trump la Casa Albă.

Două nume au fost numite în Administrația Trump în perioada de tranziție. Wilbur Ross, un investitor american numit secretar pentru comerț, și Peter Navarro, un economist care predă la Universitatea din California-Irvine și care a fost numit ca director al noii instituții a Consiliului Național pentru Comerț de pe lângă Casa Albă.

Cei doi consilieri superiori privind politica comercială din campania lui Trump, cu un puternic background atât în teoria, cât și în practica economică, au câteva lucruri în comun: cunoașterea amenințării pe care o reprezintă China pentru dominația Statelor Unite și a măsurilor necesare pentru a face față politicilor propuse de Partidul Comunist Chinez într-o manieră non-ideologică.

Aceștia au și câteva politici cu impact asupra economiei pe care le critică, printre care se află următoarele: tratatele multilaterale, deficitul comercial, măsurile lui Obama pentru reducerea emisiilor de carbon, externalizarea serviciilor și mutarea capitalului off-shore, tratamentul inegal al capitalului american în sistemul OMC – problema TVA-ului și a tarifelor vamale.

Sunt trei factori de politică comercială identificați ca fiind negativi la adresa Statelor Unite în campania lui Trump:

  1. manipularea monedei;
  2. folosirea practicilor comerciale mercantiliste de partenerii comerciali cheie;
  3. acorduri comerciale negociate prost din care Statele Unite nu obține câștiguri egale din acord.

Veți spune că România nu este un partener comercial cheie. Problema e alta.

Tot conform celor doi consilieri ai lui Trump, nu știu de unde au datele, dar aceștia amintesc că jumătate din deficitul comercial este făcut cu șase state: Canada, China, Germania, Japonia, Mexic, Coreea de Sud, iar aceștia consideră că situația poate fi îmbunătățită în favoarea Statelor Unite. Planul economic al lui Trump vine cu niște propuneri.

A doua problemă cu extinderea dimensiunii economice în parteneriatul cu Statele Unite este reprezentat de politica Uniunii Europene privind competiția, unde dosare mari în defavoarea mediului de afaceri american sunt desfășurate.

În aceste condiții, am dubii cu privire la realismul și fezabilitatea măsurilor propuse, amintite mai sus, în programul de guvernare.

Surse:

  1. Programul de guvernare 2017-2020, București, 2017, pg. 142;
  2. Navarro, P. & Ross, W, Scoring the Trump Economic Plan: Trade, Regulatory, & Energy Policy Impacts, 2016, septembrie 29;
  3. Trump, D.J., Declaring American Economic Independence, 2016.

Sunt Mădălin Blidaru și doresc să îți spun „bine ai venit” în casa mea digitală. Sper că ai găsit informații folositoare și un mediu plăcut. Sunt blogger și scriu aici de aproximativ șapte ani. Urmăresc ceea ce se întâmplă în social media și, în același timp, pe glob. Pregătit în domeniul relațiilor internaționale, pasionat de dezvoltare sustenabilă, m-am implicat în numeroase proiecte și acțiuni pornite cu gânduri bune; am trecut prin mai multe organizații, fie ele locale, naționale sau internaționale, de unde am avut ce să învăț. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale. Toate cele bune!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *