Parlamentul yemenit reunit prima dată de la începutul războiului civil

Parlamentul yemenit reunit prima dată de la începutul războiului civil

Unul dintre cele mai grave dezastre din timpurile moderne” este descrierea făcută Yemenului de ONU după ce a început războiul civil.

Din 2015 până în prezent, războiul civil dus, în principal, între forțele loiale președintelui Abdrabbuh Mansur Hadi și rebelii Houthi din Ansar Allah a răvășit regiunea și populația. A început cu Primăvara Arabă și o încercare de tranziție a leadershipului politic după 33 de ani cu același dictator corupt, cu eșecul procesului de pacificare și a continuat cu un război civil în care și capitala Sana’a a căzut în mâinile rebelilor, infrastructura de bază a fost distrusă, iar degradarea s-a instaurat.

13 milioane de civili suferind sau aflați pe moarte din cauza foametei i în cea mai mare foamete a lumii din ultima perioadă.  85.000 de copii au murit din cauza înfometării. Peste 2.500 de oameni au murit din cauza holerei. Pe lângă aceste numere, avem situația cu peste 60.000 de oameni, posibil o estimare cu mult sub situația reală, care au fost omorâți în conflict, combatanți și civili.

13 aprilie 2019 marchează prima întâlnire a parlamentului yemenit de la începutul războiului civil.

Este corect că vorbim de reuniunea blocurilor politice pro-guvernamentale, loiale președintelui Abd-Rabbu Mansour Hadi, șeful guvernării recunoscute internațional, aflat în exil în Arabia Saudită. Reuniunea a avut loc în Say’un, un oraș estic aflat în controlul forțelor guvernamentale. De menționat că în timpul în care Sana’a este sub ocupația Houthi, guvernul își desfășoară activitatea în Aden, însă tot din motive politice adunarea nu a putut avea loc acolo.

141 din 301 de membri au luat parte (numere relative, depinde pe cine întrebi, însă mai multe părți dau întrunirea ca fiind o sesiune validă; 138 după alte surse, de exemplu, numărul minim pentru sesiune; alte voci vorbesc de 136, de 143 și nu numai), fiind prezent inclusiv președintele aflat în exil. Sesiunea extraordinară a marcat inclusiv alegerea lui unui parlamentar din formațiunea politică a fostului președinte, Congresul General al Poporului (GPC), ca președinte/speaker al legislativului: Sultan al-Burkani, întrucât ultimul este în arest la domiciliu în capitala aflată sub forțele rebele. Ambasadori din nouăsprezece state care susțin procesul de tranziție au fost prezenți la sesiunea parlamentului.

Desigur, forțele apropiate de Houthi nu au luat parte la întâlnire, fiind unul dintre motivele pentru care au fost atât de puține persoane prezente. Mai mult, în aceeași perioadă, în Sana’a, au loc alegeri pentru a desemna 24 de membri în același parlament, alegeri aflate sub controlul rebelilor.

O parte semnificativă a parlamentarilor prezenți au zburat din capitala Arabiei Saudite, trebuind mai întâi să ajungă acolo. De asemenea, paza reuniunii a fost aranjată de forțele aceluiași stat. Legislatorii din capitala Yemenului nu au luat parte, fiind o zonă ocupată de Houthi, având parte de amenințări la adresa securității acestora și fiind arestați la domiciliu de rebeli. Nu mai puțin de 35 de parlamentari yemeniți au fost uciși în ultimii ani în război. Acesta este și motivul pentru care o sesiune cu 136 de participanți este legitimă, întrucât mai sunt în viață doar 267 de parlamentari yemeniți.

Înființat după unificare într-o formulă unicamerlă, parlamentul yemenit a trecut prin puține alegeri. Ultimele alegeri parlamentare din Yemen au avut loc în 2003, fiind aleși reprezentanți cu un mandat de șase ani. Fostul președinte Abdullah Saleh a amânat în 2009 alegerile pentru 2011, nevând loc nici atunci, fiind în discuție planificarea lor pentru 2014. Procesele tranziționale din acea perioadă au făcut ca acestea să nu mai aibă loc. În februarie 2015, forțele politice Houthi au dizolvat parlamentul, fiind de acord în urma negocierilor internaționale să îl reînființeze. Întâlnirea din aprilie 2019 a fost prima sesiune de după 2014, înainte de începerea războiului civil.

Reuniunea parlamentarilor yemeniți este importantă întrucât poate să întărească legitimitatea instituțiilor guvernamentale, să vină în sprijinul reconcilierii politice și să reprezinte un impuls pentru continuarea implementării măsurilor de tranziție, aspecte necesare pentru începerea reconstrucției Yemenului.

sursă imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *