Occidentul dezbinat: primul comunicat al G6

Occidentul dezbinat: primul comunicat al G6

Proiectul G8 pare să fi ajuns la final. Era menit să adune într-un forum politic interguvernamental reprezentanții economiilor industrializate, ai celor mai avansate și mari economii de pe întreg globul. Acum aproape un deceniu, G8 reunea 50% din PIB-ul nominal global.

A început în 1975 în urma unui summit găzduit de Franța, luând parte reprezentanți din șase state: Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite. Un an mai târziu, în Puerto Rico, se alătură și Canada, devenind un prim G6, aparent o comunitate de valori reprezentantivă pentru ordinea liberală internațională de după Al Doilea Război Mondial. Dar nu era numai o comunitate de valori și un cadru pentru rezolvarea diferențelor între membrii Occidentului, ci și una a bogăției, căci guvernele participante erau cele mai bogate.

La a treia întâlnire, găzduită pe 10 Downing Street, în Londra, ia parte pentru prima dată și președintele Comisiei Europene. Nu era vorba atunci de președintele Consiliului European din două motive: adunarea șefilor de stat și de guvern din Comunitatea Europeană nu fusese instituționalizată, iar coordonatorul întâlnirilor acestora era deja un lider european prezent în G7. Abia la al optulea summit un alt reprezentant al Comunității Europene este prezent, fiind vorba de fostul prim-ministrul belgian Wilfred Martens.

După Războiul Rece, pe fondul liberalizării economice, Rusia este invitată și ia parte prin intermediul lui Boris Yeltsin în 1997. G7 devine G8. Este prezentă însă doar până în 2014, când participarea este suspendată în urma încălcării dreptului intenrațional prin anexarea ilegală a Crimeei. G8 redevine G7.

Însă doar de un tweet a fost nevoie pentru ca un comunicat al noului G7 să fie deturnat după întâlnirea de la Charlevoix din 2018. În drum spre Singapore, supărat pe mesajele transmise în conferința de presă de gazda summitului, Donald J. Trump că și-a anunțat reprezentanții să nu își asume comunicatul. „Pe baza informațiilor false ale lui Justin din cadrul conferinței de presă și impunerii de către Canada a unor taxe vamale masive pentru fermirii, muncitorii și companiile Statelor Unite, am instruit reprezentanții Statelor Unite să nu își asume comunicatul în timp ce privim tarifele la automobilele care inundă piața Statelor Unite”. Justin este Justin Trudeau, prim-ministrul Canadei, fiul prim-ministrului Canadei din momentul în care Canada se alătura G6, patru decenii anterior.

A negociat, a fost de acord și, după ce a plecat, a deturnat demersul comun G7. Înainte să vină, a pus subiectul reintrării Rusiei în G7, asta deși Rusia a anunțat că nu mai intenționează să facă parte din G8, iar poziția celorlalți participanți, cu excepția Italiei, a fost de îndeplinire a angajamentelor Rusiei înainte de reintrare. De altfel, comunicatul condamnă anexarea Crimeii și îndeamnă la îndeplinirea obligațiilor asumate prin Acordurile de la Minsk.

Dar și în acceptarea comunicatului există diferențe. În privința schimbărilor climatice, oceanelor și energiei curate, poziții diferite sunt lansate.  Europa, Canada și Japonia au avut o poziție diferită față de Statele Unite (ori invers, mai degrabă), Statele Unite angajându-se să întărească securitatea energetică colectivă a lumii, pe baza soluțiilor de piață, și neasumându-și pozițiile privind schimbările climatice.

Planul de acțiune Charlevoix pentru sănătatea oceanelor, a mărilor și privind reziliența comunităților de coastă a fost asumat doar de Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Uniunea Europeană, Statele Unite exprimându-și rezervele. Poziția americană apare astfel: „Statele Unite sprijină cu tărie sănătatea oceanelor, a mărilor și reziliența comunităților de coastă. Statele Unite și-au anunțat intenția de retragere din Acordul de la Paris și rezervele privind limbajul despre climat din planul de acțiune”.

O altă diferență în zona de mediu ține de asumarea Cartei G7 privind plasticul din oceane. Documentul privind direcțiile direcțiile de acțiune pentru o gestionare eficientă a resurselor de plastic, anexă a planului de acțiune amintit, este asumat doar de Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Uniunea Europeană. Practic, Carta G7 privind plasticul din oceane este un document al G6.

Au rămas celelalte capitole cu un acord al participanților, însă rămân semne de întrebare privind viitorul G7. Prima idee a concluziilor întâlnirii rămâne următoare:

Noi, liderii G7, ne-am reunit în Charlevoix, Quebec, Canada, între 8-9 iunie 2018, ghidați de valorile comune ale libertății, democrației, domniei legii și respectării drepturilor omului și de angajamentul de a promova o ordine internațională bazată pe reguli. Ca economii avansate și mari democrații, ne luăm angajamentul să investim în cetățenii noștri, să răspundem nevoilor acestora și să răspundem provocărilor globale. Reafirmăm în mod colectiv determinarea puternică de a contribui la un mediu curat, la un aer curat și la o apă curată. Suntem determinați să lucrăm împreună la crearea unui viitor sănătos, prosper, sustenabil și just pentru toți.1

sursa imagine: G7 Charlevoix
  1. G7, 9 iunie 2018, Comunicatul Summitului G7 Charlevoix []

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *