Noul pas al integrării europene și efectul asupra politicii interne

romania eu flag

Noul pas al integrării europene și efectul asupra politicii interne

Francois Hollande a făcut o declarație surprinzător de interesantă și neașteptată. Cu toate acestea, reprezintă o posibilă traiectorie în aprofundare integrării europene, existând în acest moment instrumentele necesare pentru scenariul președintelui francez. De altfel, această ipoteză mă face să merg pe o serie de speculații legate de mai multe elemente care s-au întâmplat după criza grecească prin Uniune.

Mă bucur nespus să văd, însă, că fiecare criză face Europa mai puternică. Criza financiară globală ajunsă pe tărâm european a întărit Banca Centrală Europeană, a dat naștere Facilității Europene de Stabilitate Financiară și Mecanismului de Stabilitate Financiară și a creat ceea ce se numește în limbaj informal Pactul Fiscal. Criza Greciei ține planul B al eurocraților în seif și propune aprofundarea integrării europene.

merkel hollande

sursa imagine: 360b / Shutterstock.com

Hollande: Am propus reluarea ideii guvernului zonei euro

Într-un material publicat în Le Monde, președintele francez reia o idee mai veche a lui Jacques Delors, fost președinte al Comisiei Europene între 1985 și 1995. Traduc câteva paragrafe evidențiate de ziarul francez, pe care le-am pus și pe facebook, făcându-mi ziua mult mai bună:

Cu Jacques Delors, Europa s-a lărgit, dar ne-a avertizat propunând o aprofundare cu integrări diferențiate. Să-l ascultăm. Circumstanțele ne-au condus la o accelarare. Zona euro a reușit în această săptămână să își reafirme coeziunea cu Grecia.

 

 

Calitatea relațiilor franco-germane a fost mult pentru asta. Spiritul european a prevalat. Dar nu putem să rămânem acolo. Am propus reluarea ideii lui Jacques Delors a unui guvern al zonei euro și să adăugăm un buget specific, precum și un parlament pentru a asigura controlul democratic.

 

 

Împărțirea unei monede este mai mult decât dorința unei convergențe. Este alegerea făcută de nouăsprezece state pentru că era interesul lor. Mai mult, niciun guvern nu și-a luat în cincisprezece ani responsabilitatea de a o părăsi. Această alegere necesită o organizare consolidată și, cu țările care vor decide, o avangardă. Franța este pregătită pentru asta pentru că, așa cum Jacques Delors ne-a arătat, întotdeauna crește când este la inițiativa Europei.1

Este posibil un guvern al zonei euro?

Răspunsul este afirmativ. Uniunea Europeană cunoaște ceea ce se numește cooperare consolidată. În același timp, conceptul de guvernanță multi-nivel nu este o noutate. Conceptul este cunoscut celor care stau prin preajma studiilor europene (integrare europeană, administrație europeană, politici europene) și analizează modul în care se suprapun diferite niveluri de guvernanță și cum este realizată dispersia competențelor între autoritățile aflate la niveluri diferite. În cazul european, cel mai bun exemplu este distribuția și interacțiune între european – național – regional și local. Cel mai probabil, ar apărea un nou nivel între cel european și cel național în viziunea unui guvern al zonei euro, zona euro fiind însăși un rezultat al cooperării consolidate.

Dar poate cooperarea consolidată duce la așa ceva? De ce nu, atât timp cât guvernele europene din zona euro vor evita votul popular. Atât timp cât povestea cu Uniunea rămâne spusă doar între eurocrați și eurofili, Uniunea s-ar putea confrunta cu voturile negative din partea populație în cadrul unor referendumuri, având deja exemplele din Franța și Olanda cu privire la Tratatul Constituțional și din Grecia cu privire la măsurile de reformă. Cooperarea consolidată (enhanced cooperation), introdusă prin Tratatul de la Amsterdam (1997) este un proces deschis membrilor Uniunii prin intermediul cărora minim nouă state pot aprofunda integrarea europeană. Există și alte exemple de cooperare între state, distincte din punct de vedere legal, dar care pot avea același rezultat precum metoda deschisă de coordonare și tratatele interguvernamentale. Prin urmare, aprofundarea integrării printr-un „guvern” al zonei euro este posibilă prin diferite metode de coordonare și consolidare. Avem astfel de exemple: zona euro, spațiul Schengen, tratatele privind pactul fiscal și cel cu privire la Mecanismul European de Stabilitate, legislația în materie de divorț. Căi sunt spre obținerea acestui rezultat.

european continent

sursa imagine: Europe and European Flag | Shutterstock.com

Problemele care ar putea apărea sunt legate de voința naționaliștilor, a populiștilor, implicarea unor forțe externe diferite, a unor populații induse în eroare de diferiți lideri politici europeni, naționali sau locali, dar, în principiu, acest „guvern” al zonei euro ar putea fi posibil și ar fi o mare victorie a celor care cred că de la integrarea economică se ajunge la integrare politică. Am folosit termenul în ghilimele, deoarece va fi un guvern al zonei euro care va avea niște relații ciudățele cu Comisia Europeană, Consiliul European și cu guvernele naționale din zona euro. Cu toate acestea, alăturarea unui parlament ales direct de cetățeni ar sprijini independența acestei structuri. Mai mult, un guvern al zonei euro ar rezolva și critica legitimității Eurogroupului și ar elimina într-un procent destul de mare posibilitatea unor scenarii precum cele prin care a trecut Uniunea cu Tsipras. De asemenea, poate completa arhitectura zonei euro, criticată de foarte multă lume.

Și România unde este?

Urmărind recenta dispută între Klaus Iohannis și Victor Ponta pe tema Codului Fiscal, cred că putem să facem niște speculații. În primul rând, propunerea lui Hollande este cunoscută atât de membrii Eurogroupului, cât și de cei ai Consiliului European. Klaus Iohannis face parte din Consiliul European, Victor Ponta nu. În schimb, ministrul de finanțe Eugen Teodorovici a participat la reuniunile recente ale ECOFIN.

Propunerea unui guvern al zonei euro este un proiect pe care Iohannis îl poate prinde, cel mai probabil în cel de-al doilea său mandat. Mai mult, tot sub mandatele lui Iohannis se poate face și aderarea României la zona euro. Din ceea ce văd, pot să vin cu ipoteza că România aleargă în acest moment după doi iepuri. În primul rând, aderarea la euro după o convergență reală (și nu poți să faci asta fără să amâni cu o gaură în buget cauzată de scăderea TVA-ului) și intrarea într-o structură de guvernare a euro. România a intrat în acest joc înainte să fie membră a zonei euro în timpul mandatului lui Traian Băsescu.

În tot acest joc de-a integrarea europeană, viziunea pe termen lung este cea care ține proiectul unit. Bloomberg amintește de ideea unei trezorerii comune dintr-o propunere a lui Mario Draghi.2 Ideea nu este nouă, fiind amintită de la momentul introducerii monedei euro ca monedă comună. Mai mult, în timpul crizei, aceasta a fost amintită de multe voci3.

Raportul celor cinci președinți privind EMU

Citind rândurile respective mi-am amintit de un document publicat în iunie de cinci președinți. Este un document de viziune semnat de Jean-Claude Juncker (președintele Comisiei Europene), Donald Tusk (președintele Euro Summitului și președintele Consiliului European), Martin Schulz (președintele Parlamentului European), Mario Draghi (președintele Băncii Centrale Europene) și Jeroen Dijsselbloem (reconfirmat în plină criză grecească ca președinte al Eurogroup). Documentul propune adâncirea Uniunii Economice și Monetare în trei pași până, cel târziu, 2025, an ales foarte bine având în vedere anul electoral 2024:

  • deepening by doing, 1 iulie 2015 – 30 iunie 2017: creșterea competitivității și convergenței structurale, atingerea unor politici responsabile fiscal la nivel național și la nivelul zonei euro, completarea Uniunii Financiare și sporirea răspunderii democratice;
  • completarea Uniunii Economice și Monetare: lansarea mai multor procese privind convergența, benchmark-uri comune de natură legală privind convergența, trezoreria zonei euro;
  • etapa finală, cel târziu 2025: o adevărată Uniune Economică și Monetară și, citez, atractivă pentru alte state membre ale Uniunii Europene pentru alăturare dacă vor fi pregătite să o facă.

Ok. Avem o viziune semnată de „cei mai lideri” lideri europeni. După cum vedeți, suntem deja în etapa 1. Prin urmare, nu ar trebui să ne surprindă reacția anumitor lideri. Mai mult, cred că România va merge în paralel cu convergența reală cu acest plan. De altfel, există doar câteva persoane care cunosc viziunea cu adevărat: fostul președinte Traian Băsescu (ajuns la sfârșitul lui 2014 unul dintre cei mai longevivi membri ai Consiliului European), prezent la summitul Consiliului European din 23-24 octombrie 2014, și actualul președinte Klaus Iohannis, actualul reprezentant al României în Consiliul European.

Summitul Consiliului European din octombrie 2014?

După summitul Consiliului European din 23-24 octombrie 2014, a avut loc și un summit al Eurogroupului, prescurtat Euro Summit. Euro Summitului, structură distinctă, nu este instituționalizat, față de summitul Consiliului European, însă se întâlnește informal din 2008, fiind un subiect de introdus într-o viitoare modificare a Tratatului Uniunii Europene. Summitul Euro este condus de același președinte ca summitul Uniunii Europene, respectiv, în mandatul precedent de Herman van Rompuy, și acum de Donald Tusk.

Pe 24 octombrie 2014, Summitul Euro a ieșit cu o poziție specificând faptul că în strânsă cooperare cu Comisia, va dezvolta mecanisme concrete pentru o coordonare mai puternică a politicii economice, pentru convergență și solidaritate. Președintele Comisiei, în strânsă cooperare cu președintele Euro Summitului, președintele Eurogroupului și președintele Băncii Centrale Europene au fost invitați să pregătească următorii pași pentru o mai bună guvernanță în zona euro.4

Revenim la Jacques Delors

Comunicarea oficială a Comisiei Europene amintește de faptul că tranziția de la etapa I la etapa a II-a va fi pregătită de Comisie, care va prezenta un White Paper în primăvara lui 2017, evidențiind pașii următori și măsurile legale pentru a completa Uniunea Economică și Monetară în etapa a II-a. Aceasta urmărește modelul White Paperului Jacques Delors din 1985 care, printr-o serie de măsuri și un timetable atașat, a pavat drumul către Actul Unic European, baza legală pentru proiectul pieței comune.5

Raportul celor cinci președinți nu vorbește numai de economie și euro. Are și o dimensiune socială. În continuare, scot din raportul de pe 22 iunie 2015 cuprinsul acestuia6:

  1. Natura unei Uniuni Economice și Monetare corecte, adevărate și consolidate;
  2. Către Uniunea Economică – convergență, prosperitate și coeziune socială;
  3. Către Uniunea Financiară – finanțe integrate pentru o economie integrată;
  4. Către Uniunea Fiscală – un cadru integrat pentru politici fiscale solide și integrate;
  5. Răspundere democratică, legitimitate și consolidare instituțională.

Trebuie menționat faptul că acest proces, al aprofundării Uniunii Economice și Monetare, se află în lista celor 10 priorități ale actualului mandat al Comisiei Europene. Revin la acest aspect.

romania eu flag

sursa imagine: Mixed Romanian and EU flags | Shutterstock.com

Înapoi la planul politicii naționale

Traian Băsescu a insistat anul trecut cu obiectivul pe termen mediu, acel MTO de care a început toată lumea să vorbească înainte de campania prezidențială din toamnă. Acum, singurul partid care i-a luat apărarea lui Klaus Iohannis, a fost partidul lui Traian Băsescu, respectiv Mișcarea Populară, iar media națională era împărțită. După o lungă perioadă, Antena 3 îl critica deschis pe Klaus Iohannis comparându-l cu Traian Băsescu, plasându-l chiar mai rău. România TV la fel. În schimb, HotNews.ro (prin Dan Tăpălagă), Realitatea TV (prin Rareș Bogdan) și TVR (prin Stelian Tănase) au avut o poziție neutră sau în sprijinul lui Iohannis, fiind mai mult pe latura politică, după cum bine evidenția Moise Guran. Iar când vorbim de viziune, nu avem cum să nu vorbim de politică. Sunt „tâmpenii” declarațiile lui Valdis Dombrovskis?7 Clar nu. În primul rând, este comisarul care are portofoliul euro și al dialogului social. Cum am spus mai sus, o Uniune Economică și Monetară consolidată este un obiectiv al actualei Comisii, iar toată discuția de mai sus pornită de la ideea unui guvern al zonei euro sprijină acest argument. Mai mult, obiectivul nu este unul pe termen scurt, discuțiile nu se poartă la nivelul anului viitor, prin urmare România, dacă dorește euro și convergență reală, trebuie să asigure stabilitate și sustenabilitate. Dombrovskis vorbea despre obiectivele autorităților române pe termen mediu și lung, iar autoritățile române vorbeau despre obiectivele de deficit pentru anul următor. Limbi diferite, sensuri diferite. Trebuie precizat că Leonard Orban, consilierul prezidențial pe politică europeană a explicat implicațiile Legii privind Codul Fiscal din perspectiva criticii Comisiei Europene și a Fondului Monetar Internațional8. Mai mult, Administrația Prezidențială și-a fundamentat cererea de reexaminare pe o serie de aspecte precum predictibilitatea pe termen lung, responsabilitatea fiscal-bugetară, reașezarea sustenabilă a cheltuielilor bugetare, în corelare cu Programul de Convergență și Stabilitate și cu Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare9. În notele de subsol se găsesc textele Raportului de Țară privind Programul de Convergență,10 către un paper neoficial publicat de staff-ul DG ECOFIN sau experți asociați cu privire la Programele de Convergență și Stabilitate11 și către Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare, ale cărui prevederi au fost asumate de România pentru a fi aplicate înainte de aderarea la euro.12

Am vorbit de Iohannis. E momentul să vorbim și de Victor Ponta. Acesta acuza13 faptul că este reîntoarcerea în Parlament a Codului Fiscal este o decizie politică. Are dreptate într-o oarecare măsură. Spune că sunt interese externe14. Sunt? Da, sunt, dar nu pot fi de acord cu faptul că vorbim de trădare națională, în condițiile actuale, pe care le-am explicat aici. Acele interese externe sunt și interesele României, iar dacă România va dori să intre în zona euro în 2025, atunci va trebui să îndeplinească viitoarele benchmark-uri de convergență și să fie pregătită pentru ceea ce se pregătește. Prin urmare, vorbim de interesul național la mijloc și sper la o mai bună documentare înainte. De altfel, am și spus pe facebook că Iohannis a făcut bine reîntorcând Codul Fiscal. Păcat că pe partea de afaceri europene, suferă atât partidele aflate la guvernare, cât și principalul partid de opoziție.

Prin urmare, nu numai că vorbim de un „conflict între palate”, dar vorbim de două orientări politice diferite. Nimeni nu poate invoca că Guvernul României nu cunoaștea documentele semnate, mai ales că legea pentru ratificarea tratatului fiscal a fost votată de o majoritate imensă în 2012 din toate partidele, inclusiv de actuali miniștri, și ținând cont de Ministerul Afacerilor Externe care este informat cu privire la angajamentele internaționale ale României. Deci vorbim de un guven pro-suveranist, de un partid care a dat președintele la fel de suveranist și de un președinte cu o administrație care și-a dat seama că România este pe un drum lung, dificil, în care aroganțele suveraniste sunt piedici, iar interesul aderării la zona euro trebuie susținut, indiferent de daunele politice (incluzând aici suportul popular).

Un fel de concluzie

Uniunea Europeană trece printr-un proces de reformă care merită urmărit și sprijinit. Este un pas necesar spre obiectivul federației. Obiectul Uniunii Economice și Monetare este unul cu deadline 2025, cu impact asupra tuturor statelor membre, inclusiv asupra României, care își dorește să intre în euro. România trebuie să meargă pe două fronturi, după cum am evidențiat, pentru a intra în 2025 în zona euro și, în același timp, într-o nouă structură de guvernare a zonei euro, susținută și de un legislativ al zonei euro, după cum evideția președintele francez.

Această aprofundare a integrării ține de o viziune pe termen lung, sprijinită de multe forțe politice. Este momentul în care se trece de la o integrare economică la integrare politică. Forțele de la nivel național joacă un rol important, iar România are nevoie de o orientare spre o mai adâncă integrare europeană. Noile planuri arată că este abia la începutul drumului integrării. Pentru asta trebuie să existe și consens. Problema este că după ce a crezut că a aderat, majoritatea forțelor politice cred că Uniunea înseamnă doar fonduri europene și Schengen, ceea ce este o mare problemă. Dacă România vrea să fie în Europa care merge în prima viteză, va trebuie să facă aceste eforturi, inclusiv să fie predictibilă și sustenabilă economico-financiar, nu numai politic.

Am încercat să explic în acest articol, holistic, dacă este posibil un guvern și un parlament al zonei euro și care este legătura cu disputa privind Codul Fiscal, respectiv care sunt forțele externe care țin la autoritățile române.

  1. Hollande, F., 2015, iulie 19, Ceea ce ne amenință nu este excesul de Europa, ci insuficiența saLe Journal du Dimanche []
  2. Benoit, A., 2015, iulie 19, France’s Hollande Proposes Creation of Euro-Zone Government, Bloomberg []
  3. un exemplu: Richardson, A., 2011, septembrie 15, European Treasury Needed to Avoid Depression: Soros, Reuters []
  4. Euro Summit, 2014, octombrie 2014, Euro Summit Statement, Bruxelles []
  5. European Commission, 2015, iunie 22, Five Presidents’ Report sets out plan for strengthening Europe’s Economic and Monetary Union as of 1 July 2015, European Commission, Brussels []
  6. Juncker, J.Cl., Tusk, D., Dijjselbloem, J., Draghi, M., Schulz, M., 2015, iunie 22, Completing Europe’s Economic and Monetary Union, European Commission, Bruxelles []
  7. Guran, M., 2015, iulie 19, Ciudatele evenimente care au dus la căsăpirea codului fiscal, biziday.ro []
  8. Mihalache, M., 2015, iulie 17, Consilierul prezidențial pe politică europeană, Leonard Orban, despre Codul Fiscal: Comisia Europeană și FMI au criticat reducerea TVA-ului la 19%, adevarul.ro []
  9. Administrația Prezidențială, 2015, iulie 17, Cerere de reexaminare asupra Legii privind Codul Fiscal, comunicat de presă, București, presidency.ro []
  10. DG Economic and Financial Affairs, 2015, mai 27, Assesment of the 2015 Convergence Programme for Romania, European Commission, Brussels []
  11. DG Economic and Financial Affairs, 2013, iunie, The 2013 Stability and Convergence Programmes: An Overview, Occasional Papers, European Economy, European Commission, ISSN 1725-3209 []
  12. - , 2012, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare, Consiliul European []
  13. Ponta, V., 2015, iulie 17, actualizare facebook []
  14. Șelaru, C., 2015, iulie 17, Victor Ponta îl acuză pe Klaus Iohannis de trădare națională: sunt interese externe, stiripesurse.ro []

Sunt Mădălin Blidaru și doresc să îți spun „bine ai venit” în casa mea digitală. Sper că ai găsit informații folositoare și un mediu plăcut. Sunt blogger și scriu aici de aproximativ șapte ani. Urmăresc ceea ce se întâmplă în social media și, în același timp, pe glob. Pregătit în domeniul relațiilor internaționale, pasionat de dezvoltare sustenabilă, m-am implicat în numeroase proiecte și acțiuni pornite cu gânduri bune; am trecut prin mai multe organizații, fie ele locale, naționale sau internaționale, de unde am avut ce să învăț. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale. Toate cele bune!

One comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *