Muncă în folosul şcolii

Una dintre cele mai mari greşeli ale învăţământului românesc şi nu numai este legată de prezenţa note la purtare. Majoritatea elevilor o au maximă ( 10 sau FB ), indiferent de rezultatele acestora şi de comportamentul lor. În plus, aceasta măreşte şi aiurea media.

Eu vin cu o soluţie acceptabilă care ar corecta majoritatea problemelor. De obicei, cei care au nota scăzută la purtare chiulesc de la ore ( şi pot face aproape 40 de absenţe nemotivate fără a păţi ceva: doar o medie mai mică de care nu întreabă aproape nimeni ) sau fac nişte năzbâtii ieşite din comun, probleme ce afectează viaţa celorlalţi elevi, a cadrelor didactice şi comunitatea.

Soluţia este munca în folosul şcolii. Toate unităţile de învăţământ au nevoie de cineva care să şteargă praful din bibliotecă, să cureţe aleea, parcul, să vopsească băncile etc. Sunt o mulţime de lucruri ce pot fi făcute, de bună voie, momentan, şi care ar uşura munca oamenilor angajaţi pentru acest lucru.

În ce constă propunerea mea? Eliminarea notei la purtare şi, în loc, obligarea elevilor cu astfel de probleme să muncească în folosul şcolii. O absenţă nemotivată ar trebui să valoreze o oră de muncă. Un punct la purtare, zece ore. Eu zic că este ceva acceptabil în învăţământul preuniversitar. Muncile sunt stabilite de conducerea şcolii, munci acceptabile ce pregătesc elevul pentru viaţa pe care o vor avea. Evident, trebuie să fie ceva acceptabil. Două puncte care ar fi fost la purtare, ar deveni douăzeci de ore de muncă ş.a.m.d.

Cum se contorizează aceste ore? Într-o rubrică un catalog special, fiecare astfel de elev va primi nişte calificative în funcţie de muncă depusă. Un fel de evaluare, dar pentru calitatea muncii. Dacă face totul bine, primeşte un calificativ: FB, aproape foarte bine, primeşte B, iar acceptabil S ( suficient). Ce este mai jos ar trebui să primească insuficient. La sfârşitul semestrului se va trage linie, se vor aduna orele de muncă şi se va face media calificativelor. Elevii vor primi o adeverinţă ce atestă asta. Fiecare angajator va fi OBLIGAT să ţină cont de rezultatele afişate în adeverinţe. De asemenea, aceştia au posibilitatea să consulte reprezentanţii instituţiei de învăţământ pentru a confirma legalitatea şi corectitudinea adeverenţei.

Munca în folosul şcolii nu trebuie să se interfereze cu orele de curs şi nici să fie o scuză pentru alte activităţi. Aceasta nu va afecta media la final. Apare problema şmecherilor ce vor dori să fraierească sistemul. Profesorii prinşi că “negociază” orele de muncă nu vor fi excluşi din învăţământ, însă vor fi penalizaţi cu 50% din salariul pe şase luni şi vor fi avertizaţi. Al doilea avertisment duce la excluderea din învăţământ. Chiulangiii de la orele de muncă în folosul şcolii vor primi amenzi acasă. Neplata acestora ar trebui să ducă la un dosărel penal… , la muncă triplă în folosul comunităţiişi închisoare de la şase la trei ani. Rezonabil, nu?

Să văd dacă mai e ceva de spus. Am zis ce este, cum se calculează, care sunt efectele…

Să nu uit: Această formă de educare a OMULUI se aplică începând cu clasa întâi şi continuă până la părăsirea învăţământului preuniversitar. Sunt munci, în funcţie de vârstă. Cel mai important este ca viitorii angajatori să ţină cont de aceste adeverinţe, iar salarizarea, nivelul de muncă şi alte condiţii să fie afectate de CALIFICATIVUL şi NUMĂRUL ORELOR DE MUNCĂ.

Ce părere aveţi?

Aceasta mi se pare una dintre probleme învăţământului românesc ce necesită atenţie, pe lângă timpul pentru non-formal.

2 Replies to “Muncă în folosul şcolii”

    1. Mă îndoiesc. Ar însemna o nouă reforma, iar acum abia a început a nu-şiu-câta după revoluţie. O nouă reformă are nevoie de fonduri, de un plan bine pus la punct ( ceea ce nu s-a întâmplat niciodată până acum), strategii de dezvoltare pe termen lung a instituţiei reformate…S-ar crea şi mai mult dezastru în zilele astea.

Comments are closed.