Momentul recunoașterii că programarea pentru vaccinare este un eșec

Momentul recunoașterii că programarea pentru vaccinare este un eșec

Programarea pentru vaccinare COVID-19 este un eșec. Sistemul dezvoltat pe fugă și reparat în treacăt arată cum arată România lucrului bine făcut, respectiv iluzia soluțiilor ușoare fără un proces de pregătire serios în spate. Așa se face că avem o platformă care mai multe probleme a creat, iar vaccinarea în România nu mai are vreo legătură reală cu riscurile de a suferi de boală sau de a face forme dificile ale bolii. Pot fi sumarizate cinci probleme majore.

În primul rând, vaccinarea nu mai este legată de COVID-19, ci s-a transformat într-un proces de vaccinare de dragul vaccinării. Așa se face că deja jumătate din România este în etapa a doua, fie din prima, fie dintr-a doua, fie de la ultimele modificări legislative pentru mărirea posibililor vaccinați. Dar vaccinarea de dragul vaccinării presupune că ai deja o piață în care să nu fie penurie de vaccin. Surpriză, acum sunt suficiente doze pentru vaccinarea până celor de pe 27 decembrie 2020 până pe 20 ianuarie 2021. Și aici, vorbim însă de 1,4 milioane de persoane programate, ușor cam multe ținând cont de forma în care au fost vaccinate persoanele – adică la grămadă.

Lipsește prioritizarea. Ceea ce a fost adoptat de decidenți este o glumă din punct de vedere al grupurilor vulnerabile. Suntem în situația în care numeroși tineri care nu se află în rândul „persoanelor esențiale” după orice definiție normală se vaccinează ori s-au vaccinat deja. Dovezile științifice spun că vaccinarea trebuie făcută exact invers, de la cei vulnerabili, în particular cei bătrâni și bolnavii cronic, apoi, în funcție de disponibilitatea vaccinurilor, vor fi vaccinați birocrații și populația generală. În schimb, în România, statul s-a pus singur în prim planul vaccinării, iar populația de care ar fi trebuit să aibă grijă, ei, bine, cum îi va fi norocul. Nici nu trebuia inventată apa caldă, căci s-a scris suficiente de mult pe tema grupurilor prioritare, există de un producții științifice, iar alte state membre ale Uniunii Europene au arătat clar ce înseamnă prioritizare.

Persoanele vulnerabile în fața bolii sunt lăsate în voia sorții. Practic, vedem cum decidenții își încalcă îndatoriile constituționale. Trecem peste faptul că nu toți bătrânii au norocul să aibă copilul lor ministru al sănătății, astfel încât după câteva ore să fie înregistrați pe platformă, căci ajungem la probleme și mai grave: bătrânii vulnerabili sunt lăsați chiar ultimii. Nu vrem neapărat să avem situația de la Vatican, unde persoanele fără adăpost sunt deja vaccinate, dar măcar persoanele vulnerabile ar trebui să fie în prim-plan. Ministerul Sănătății, în schimb, publică grafice făcute de analfabeți funcționali, grafice care nu comunică nicio informație utilă și nu au legătură cu textul descrierii.

Mai vedem cum platforma de programare a fost lansată cu dedicație. Nu era pregătită, am văzut, după multe bâlbe și greșeli. Nu a fost gândită? Am văzut și acest lucru. Dar să lansezi platforma cu câteva ore înainte de începerea weekendului, vinerea după program, când cei care ar fi trebuit să aibă cel mai mare rol în înregistrarea cetățenilor prioritari – medicii de familie au totul altceva pe cap după o săptămână de alergat, ei, bine, asta înseamnă să fii mafiot. Interfața este cea mai mică problemă, deși am văzut că multe preocupări au fost aici. Problema reală ține de acces la vaccinare, în care cei care au nevoie cel mai mult de vaccin sunt ignorați. Vedem în schimb cum numeroși politicieni și acoliții lor au reușit să se programeze fără probleme. Curată democrație în plină pandemie.

Faptul că nu mai gândește structurat aproape nimeni din pregătirea și luarea deciziilor, adică ceea ce ar trebui să facă oamenii de la centrul executivului, este vizibil prin decizia de a da drumul școlilor de la 8 februarie, în condițiile unor tulpini mai infecțioase care au cuprins planeta, dar în același timp nu programezi personalul didactic și auxiliar la vaccinare. S-a făcut o listă cu doritori, dar și aici incompletă și necuprinzând toate categoriile de personal care va avea contact cu școala după deschidere. Acum apar modificări pentru a putea permite aceste vaccinuri, mai sunt două săptămâni și nici măcar nu se știe câți vor fi vaccinați măcar cu o doză în timp util.

Rămâne ca bonus problema de distribuție, iar Guvernul știe foarte bine calendarul de distribuție a vaccinului de către producători. Dar ce știm este că dezordinea aceasta este „made in Romania”.

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *