Mecanismele Globalizării, de J. Stiglitz

concept globalizare

Mecanismele Globalizării, de J. Stiglitz

Am terminat de citit Mecanismele Globalizării, un volum scris de Joseph E. Stiglitz, un cunoscut analist al relațiilor internaționale, axat pe partea economică, câștigător al Premiului Nobel pentru științe economice în 2001.

Volumul oferă o serie de studii caz și exemple relevante pentru domeniu. Nu voi intra în critica abordării, deoarece vorbim de o carte scrisă de o persoană cu un background economic, atât academic, cât și profesional: consilier economic la Casa Albă în timpul lui Clinton și vicepreședinte al Băncii Mondiale între 1997 și 2000. Reflectă foarte mult experiența autorului.

Ce propune volumul Mecanismele Globalizării?

Pe scurt, analizează din diferite perspective economice (comerț, dezvoltare economică, resurse) o serie de probleme la momentul apariției volumului, anul 2006, și propune o serie de soluții prin intermediul căreia globalizarea ar putea îmbunătăți starea de fapt.

Stiglitz oferă o perspectivă moderată asupra fenomenului globalizării. Desigur, vocea sa critică la adresa sistemului internațional neoliberal, după cum este amintit în multe analize și articole care circulă în mediul online și nu numai, ar putea să îl plaseze pe o poziție părtinitoare în privința abordării alese. Din contră, nu se plasează pe dihotomia stânga – dreapta care aruncă în neant dezbaterea privind globalizarea. Voi lua exemplul dat cu privire la multinaționale, citând un fragment în continuarea argumentației cu privire la rolul principal al corporațiilor în promovarea globalizării și a avantajelor pe care aceasta le aduce:

Deoarece corporațiile se află în centrul globalizării, acestea pot fi învinovățite pentru multe dintre laturile ei negative, dar pot fi creditate și pentru multe dintre realizările sale. Nu se pune problema dacă globalizarea în sine este bună sau rea, ci cum anume putem să o remodelăm astfel încât să funcționeze mai bine; acest lucru este valabil și în cazul corporațiilor: ce putem face pentru a minimaliza daunele pe care le produc și pentru a maximaliza contribuția lor netă la dezvoltarea societății?1

Mai mult, încadrarea mea l-ar situația în rândul promotorilor centrului radical, dar voi ieși din această dezbatere, căci nu despre asta este vorba în volum.

concept globalizare

sursa imagine: globalization concept | Shutterstock.com

În cele zece capitole, Stiglitz abordează o serei de probleme precum nevoia unei reforme a globalizării2, problemele aduse de modul în care se face comerțul internațional, profitul și jocul patentelor, blestemul resurselor, încălzirea globală, impactul negativ al multinaționalelor, problema responsabilității cu privire la datoriile statelor în curs de dezvoltare, reformarea sistemului de rezerve global și necesitatea democratizării globalizării.

Am spus că aduce numeroase exemple, care pot fi dezvoltate în alte contexte, și pentru asta consider că volumul poate reprezenta un punct de interes în dezbaterea despre globalizare, mai ales că multe dintre soluțiile propuse sunt prezente și astăzi.

Amintesc câteva dintre subiectele abordate: limitele liberalizării, necesitatea sprijinului extern, provocările puse statului-națiune, dezvoltarea centrată pe oameni și comunități, comerț echitabil și acorduri comerciale, măsurile de protecție financiară, regimul proprietății intelecutale, cazul acordului TRIP, fonduri-garanție, biopiraterie, licențe obligatorii, problemele legate de resursele naturale, tragedia bunurilor comune, cooperarea cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, responsabilitatea socială corporatistă, perfecționarea legislației corporatiste, problema datoriilor statelor sărace, falimentul țărilor, corectarea deficitului democratic internațional. Pentru aceste teme și nu numai veți putea găsi referințe utile în Mecanismele Globalizării. 

Închei prin a spune faptul că volumul Mecanismele Globalizării este disponibil la Polirom și prin faptul că disputele în jurul volumui sau în jurul autorului s-ar putea să fie mai puțin relevante pentru raportarea la conținutul cărții. De asemenea, denumirea cu care a apărut la W.W. Norton & Company, Inc., Making Globalization Work, exprimă mult mai bine ceea ce argumentează autorul: mecanismele globalizării pot fi îmbunătățite, există soluții la criticile aduse fenomenului, iar aceste soluții vor aduce beneficii inclusiv pentru grupurile dezavantajate de fenomen.

  1. Stiglitz, J., 2008 (trad.), Corporația multinațională, Mecanismele globalizării, Iași, Editura Polirom, p. 164 []
  2. Aproape zece ani mai târziu de la apariția volumului, problema rămâne în dialogul și dezbaterile cu privire la dezvoltarea internațională []

Sunt Mădălin Blidaru și doresc să îți spun „bine ai venit” în casa mea digitală. Sper că ai găsit informații folositoare și un mediu plăcut. Sunt blogger și scriu aici de aproximativ șapte ani. Urmăresc ceea ce se întâmplă în social media și, în același timp, pe glob. Pregătit în domeniul relațiilor internaționale, pasionat de dezvoltare sustenabilă, m-am implicat în numeroase proiecte și acțiuni pornite cu gânduri bune; am trecut prin mai multe organizații, fie ele locale, naționale sau internaționale, de unde am avut ce să învăț. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale. Toate cele bune!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *