Măsuri europene pentru întărirea prezumției de nevinovăție

Măsuri europene pentru întărirea prezumției de nevinovăție

În fiecare an, la nivelul Uniunii Europene, nouă milioane de persoane trec prin proceduri penale. Există o serie de reglementări europene care asigură un set de standarde minime la nivel europeni în privința respectării drepturilor persoanelor acuzate sau suspectate de infracțiuni penale în Uniunea Europeană – în statul în care locuiești sau în orice alt stat al UE.

Unul dintre aceste drepturi ale persoanelor acuzate sau suspectate de infracțiuni penale este dreptul de a fi prezumat inocent de autorități până când persoana respectivă este găsită vinovată. Este un drept fundamental și un standard în privința asigurării unui proces corect.

Conceptul există în toate statele membre ale UE, dar nu este aplicat egal și unitar, ceea ce ridică probleme privind respectarea drepturilor cetățenilor europeni.

Directiva 343/2016, foarte cunoscută în România, privind consolidarea unor aspecte ale prezumției de nevinovăție și ale dreptului de a fi prezent la proces în cazul procedurilor penale tocmai acest lucru face, contribuie la asigurarea acestor drepturi fundamentale.

Finlanda, Franța, Lituania, Republica Cehă, Slovenia și Spania au comunicat măsurile naționale prin care conținutul directivei 343/2016 este transpus în legislația internă, 1 aprilie 2018 fiind termenul limită pentru transpunerea directivei la nivel național.

A trecut 1 aprilie 2018 și nu știm care sunt măsurile luate de autoritățile din România pentru respectarea acestui drept. Pe 4 aprilie 2018, pe site-ul EUR-Lex, portalul de acces la legislația europeană și alte documente conexe, nu erau informații în dreptul României privind măsurile prin care această directivă este transpusă în dreptul intern – fie problemă de comunicare, fie nu sunt transpuse aceste garanții privind respectarea acestui drept.

Mai mult, în ultimii ani, numeroase persoane publice, de rang înalt, au făcut comentarii care ar fi fost interzise în mod normal de directiva 343/2016.

Ce spune directiva în privința referințelor publice la vinovăție?1

(1)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că, atâta vreme cât vinovăția unei persoane suspectate sau acuzate nu a fost dovedită conform legii, declarațiile publice făcute de autoritățile publice și deciziile judiciare, altele decât cele referitoare la vinovăție, nu se referă la persoana respectivă ca fiind vinovată. Prin aceasta nu se aduce atingere actelor de urmărire penală care au drept scop dovedirea vinovăției persoanei suspectate sau acuzate și nici deciziilor preliminare cu caracter procedural care sunt luate de autoritățile judiciare sau de alte autorități competente și care se bazează pe suspiciuni sau probe incriminatoare.

(2)   Statele membre se asigură că sunt disponibile măsuri corespunzătoare în cazul unei încălcări a obligației prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol de a nu se referi la persoane suspectate sau acuzate ca și cum ar fi vinovate, în conformitate cu prezenta directivă și, în special, cu articolul 10.

(3)   Obligația prevăzută la alineatul (1) de a nu se referi la persoane suspectate sau acuzate ca și cum ar fi vinovate nu împiedică autoritățile publice să difuzeze informații în mod public privind procedurile penale atunci când acest lucru este strict necesar din motive legate de ancheta penală sau în interes public.

Directiva clarifică și ceea ce înseamnă „declarații publice realizate de autoritățile publice”, însemnând practic „orice declarație care se referă la o faptă penală și care este emanată de o autoritate implicată în procedurile penale privind acea faptă penală, precum autoritățile judiciare, poliția și alte autorități de aplicare a legii, sau altă autoritate publică, pecum miniștri și alți oficiali publici, înțelegându-se că această prevedere nu aduce prejudiciu legislației naționale privind imunitatea”.

Acum, am nevoie și eu de niște clarificări:  există garanțiile directivei europene 343/2016 în dreptul intern? dacă da, de ce nu sunt comunicate și publicate? dacă nu, cât de mult au afectat protestatarii din ultimul transpunerea acestei directive, ce facem cu costurile cauzate de această întârziere (probabil acest lucru va fi menționat în viitorul raport MCV) și care este planul de acțiune pentru transpunere sau comunicare?

Pentru a înțele mai bine rolul acestor prevederi, Comisia Europeană oferă următorul exemplu2:

Barbara este un politician foarte cunoscut care conduce principalul partid de opoziție. Ea este arestată de poliție și acuzată de mită. Barbara pretinde că este inocentă. Cu toate acestea, într-o conferință de presă, procurorul public o prezintă pe Barbara ca fiind un politician corupt vinovat de mită la scară largă, fără a oferi nicio evidență concretă. Măsuri și remedii trebuie oferite pentru a-i asigura Barbarei prezumția de nevinovăție.

sursă imagine: Pixabay
  1. Articolul 4 din Directiva 343/2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale []
  2. DG Justice and Consumers, Your rights if accused or suspected of criminal offences in the EU, Factsheet []

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *