Libertatea de conștiință și problemele de integritate

Libertatea de conștiință și problemele de integritate

Două organizații neguvernmentale care vor să impulsioneze spiritul civil din România confundă libertatea de conștiință, unul din drepturile fundamentale de care se bucură fiecare persoană de pe Pământ, cu problemele de integritate.

Așa se face că România Curată și SAR, pe de o parte, și Inițiativa România, pe de altă parte, au găsit candidații la europarlamentare vinovați că nu respectă valorile europene sau că au mers și au îndemnat alegătorii să meargă la referendumul privind familia din septembrie 2018.

Trecând peste faptul că această situație (i.e. poziționarea în cadrul referendumului) nu reprezintă o „atitudine discriminatorie față de minorități”, așa cum doresc aceste organizații să încadreze aceste organizații activitatatea contrară convingerilor lor ale unor personalități politice, vorbim de „alterarea” a câtorva principii și drepturi fundametale, de liberul arbitru, de libertatea de conștiință, de alegere, de vot, de libertatea religioasă.

Cealaltă organizație care se dorește resursă pentru informarea cetățenilor în prag de alegeri europene folosește o altă exprimare pentru poziționarea în cadrul referendumui din septembrie 2018: riscul la adresa valorilor europene. Trecând peste faptul că valorile europene sunt abstractizate tocmai pentru a nu crea astfel de liste albe și negre cu interpretări arbitrare și părtinitoare, valorile europene inspirate de tratate includ și demnitatea, libertatea și pluralismul, printre altele. O spune articolul 2 din Tratatul Uniunii Europene, documentul de la baza Uniunii Europene.

Pur și simplu nu poți transforma o cauză atât de sensibilă (mai puțin contează că a fost adoptată de 3,5 milioane de cetățeni) în motiv de scapegoating pe baza conștiinței. Dacă facem asta, nu mai avem mult și vom ajunge la persecuții în funcții în funcție de conștiință, ceea ce se întâmplă în toate regimurile autoritare și totalitare din prezent și care au marcat Europa secolului al XX-lea.

Acesta este argumentul pe care îl ofer pentru a nu considera alegerile în funcție de conștiință probleme de integritate. Și și aș mai adăuga că această abordare nu denută independența și neutralitatea organizațiilor respective, ci existența unei agende publice, partizane în sens larg, nedeclarate. Nu mă așteptam ca tocmai organizații ale societății civile să propună liste de „nevotabili” tocmai pentru că au la activ „delicte de opinie” sau „infracțiuni de conștiință”.