Încotro, dragă Uniune?

uniunea europeana steag drapel

Încotro, dragă Uniune?

Ar fi trist să vorbim de Uniunea Europeană ca un proiect început în 1957 și încheiat în 2017. Oricum, nu cred că va fi așa. Totuși, este posibil să vorbim de câteva limite ale integrării europene pentru moment.

 

Scenarii pentru viitorul Uniunii Europene

uniunea europeana steag drapel

sursa imagine: Uniunea Europeana drapel/Shutterstock.com

Scenariul unor reforme radicale socio-economice

DiEM25 a publicat un rezumat al unui white paper intitulat „European New Deal: An Economic Agenda for European Recovery”, pe 25 martie urmând a fi publicat documentul complet. Aceștia spun că Europa se dezintegrează ca rezultat al sub-ocupării și migrației involuntare, totul într-un climat favorabil unei internaționale naționaliste. Logica acestora este una de contestare a stabilimentului politic neoliberal și către o orientare progresistă menită să salveze Europa. Noua Înțelegere propusă este bazată pe patru principii: furnizarea bunurilor de bază; transformarea avuției inactive în investiții verzi; partajarea câștigurilor în locul capitalului; managementul macroeconomic eliberat de controlul unor tehnocrați nealeși. Continuâd lectura, am văzut câteva propuneri curajoase de reformă care ar putea schimba radical Europa. Rămân cu câteva întrebări după ce am citit aceste propuneri, considerând totodată că sunt prea optimiste și venite prea devreme, precum și că vor întâmpina o puternică opoziție. Câteva idei de-a dreptul creative sunt prezentate acolo, unele scârțâie, dar altele s-ar putea să fie utile.

Scenariul responsabilizării statelor membre în luarea deciziilor

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, vine cu o propunere de proiectare a deciziilor toxice către statele membre, evitând astfel considerarea Bruxelles-ului ca un țap ispășitor. Principalul inamic pare a fi ceea ce este numită comitologia și lipsa asumării decizilor de către un for sau altul, inclusiv când statele membre nu au ajung la o concluzie în Consiliu, forțând Comisia să își asume răspunderea. Nu se știe exact care sunt propunerile care vor face statele membre mai responsabile, însă anumite schimbări vehiculate sunt criticate pe motive că ar reduce și îngreuna predictibilitatea procesului luării deciziilor și că ar politiza o zonă care ar trebuie să fie mai degrabă tehnocrată. POLITICO Europe amintește câteva idei care ar putea reforma comitologia:

  1. schimbarea procedurilor de vot astfel încât abținerile să nu fie luate în considerare când majoritatea calificată este necesară într-un comitet;
  2. reîntoarcerea deciziilor în Consiliul de Miniștri dacă experții naționali nu reușesc să ajungă la o concluzie;
  3. necesitatea unei majorități pozitive numai în zonele de politici sensibile din zona sănătății și siguranței alimentare;
  4. introducerea unui sistem de vot în care state ar vota de mai multe ori până la atingerea unei concluzii.

Scenariul Europei cu cel puțin două viteze

Ideea unor viteze diferite este întărită de Angela Merkel. Desigur, nu putem ști câte. Putem vorbi în general de zona euro și de ce este în afara zonei euro, însă ar fi o perspectivă insuficientă. Angela Merkel a încurajat liderii europeni să se gândească la aceste mai multe viteze înainte de a lua decizia privind declarația de la Roma din luna martie, având în vedere că „nu toate statele pot participa mereu în toate etapele integrării”. Din câte se poate vedea, statele BeNeLux au ieșit deja cu o poziție prin care sprijină o Europă cu două viteze. Din punctul meu de vedere, acesta este cel mai nefericit scenariu, în care nu se repară nimic, ci se accentuează problemele, făcând statele din afara Uniunii Europene să se îndepărteze treptat.

Scenariul reformelor pragmatice și distribuției competențelor

Wolfgang Schäuble pare să aibă o viziune mai pragmatică asupra viitorului Uniunii Europene, criticând totodată Banca Centrală Europeană. „Trebuie să determinăm ceea ce putem face cu adevărat împreună și ceea ce putem face ca membri individuali” pare să fie abordarea. Împărțirea competențelor în acest mod nu este o noutate, însă va fi complicat procesul acesta de definire a ceea ce statele membre pot face împreună și, mai ales, cum vor lua deciziile în acest sens, căci degeaba estul Europei își dezvoltă propriul bloc dacă nu va putea să își susțină opțiunea.

Scenariul federalist rezistă în Parlamentul European

Mai avem și extremele. Pe de o parte, varianta susținută de mulți lideri ai Parlamentului European, respectiv a unei federații europene, ceea ce mai prinde ca discurs în suficiente medii, dar în practică pare a fi imposibil în acest moment sau un plan pentru viitorul foarte îndepărtat.

Scenariul consilierilor lui Donald Trump

germania ue

sursa imagine: Germany and European Union/Shutterstock.com

Pe de altă parte, Marine Le Pen și consilierii lui Donald Trump au propria viziune. În cazul consilierilor lu Trump, Uniunea Europeană este doar un vehicul pentru Germania în care se stabilesc la Berlin pracitci economice la fel de incorecte ca cele folosite de China.

Scenariul unei simple organizații internaționale

franta ue frexit

sursa imagine: France and European Union/Shutterstock.com

Marine Le Pen, candidatul cotat cu prima șansă în primul tur al prezidențialelor din Franța, în schimb, vine cu o opțiune care reduce Uniunea Europeană la o simplă organizație internațională, propunând un referendum în privința calității Franței de membru, ieșirea din Schengen și restabilirea frontierelor naționale, refuzarea tratatelor de liber schimb, transformarea politicii agricole comune în politica agricolă franceză, întoarcerea la moneda națională și întoarcerea suveranității către poporul francez – monetară, legislativă, teritorială și economică, dezvoltând astfel o Europă a națiunilor independente, în serviciul popoarelor sale.

Vom vedea ce va fi. Câteva direcții le vom avea după declarația liderilor europeni de după Summitul de la Roma din martie 2017. Atunci vom putea privi mai departe. De fapt, vom putea să vedem încotro să privim mai departe. Ideal ar fi să fie găsită o formulă de cooperare europeană performantă, căci viitorul Uniunii Europene divizate nu va arăta prea bine la nivel global în termenii actuali. De exemplu, în 2050, ponderea Uniunii Europene în PIB-ul global va fi mai mică ca a Indiei. De altfel, mesajul din ianuarie al lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, înainte de Summitul de la Valletta din februarie arată conștientizarea acestei probleme.

 

Sunt Mădălin Blidaru și doresc să îți spun „bine ai venit” în casa mea digitală. Sper că ai găsit informații folositoare și un mediu plăcut. Sunt blogger și scriu aici de aproximativ șapte ani. Urmăresc ceea ce se întâmplă în social media și, în același timp, pe glob. Pregătit în domeniul relațiilor internaționale, pasionat de dezvoltare sustenabilă, m-am implicat în numeroase proiecte și acțiuni pornite cu gânduri bune; am trecut prin mai multe organizații, fie ele locale, naționale sau internaționale, de unde am avut ce să învăț. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale. Toate cele bune!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *