Guvernul Orban, campion la proastă guvernare și abuz de putere

Guvernul Orban, campion la proastă guvernare și abuz de putere

În toate statele dezvoltate sau cu intenții reale de a urma această cale, sunt respectate câteva principii în luarea deciziilor. Printre ele găsim consultarea părților interesate, analiza bazată pe date și știință aflată la baza deciziilor, asigurarea transparenței, respectarea unui proces complet și normal de avizare pentru proiecte, indiferent de natura lor, luarea în considerare a feedback-ului primit, evidențierea și transparența intereselor, respectarea separării puterilor în stat și lista poate continua.

Puține sunt cazurile în care apar decizii peste noapte, de cele mai multe ori în materie de securitate națională, unde apar peste noapte datorită naturii lor. Mai sunt și alte cazuri izolate, dar nu pe furiș sau, cum era la un moment dat când era un alt partid la guvernare, nu pe principiul #noapteacahoții. De exemplu, retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris, care a venit după o întreagă campanie electorală în care s-a discutat despre acest subiect. Așadar, și excepțiile sunt motivate.

Încă o dată, Guvernul Orban este campion la proastă guvernare, abuz de putere și legiferare pe furiș. În după amiaza de 4 februarie, are loc ședința obișnuită de govern. Cu o zi înainte, a fost publicată o informare privind proiectele de acte normative incluse pe agenda ședinței Guvernului României. Vedem o listă cu câteva proiecte de legi, proiecte de ordonanță de urgență, proiecte de hotărâri, memorandumuri, informări, puncte de vedere, cu precizarea că agenda ședinței de Guvern poate fi completată cu proiecte de acte normative incluse pe lista suplimentară.

Aceste proiecte de acte normative ar trebui, constitutional și teoretic legal, să fie deja publicate în forma lor finală, să fi trecut deja prin dezbatere publică, să fi urmat principiile amintite la început. Nu este cazul. Dacă verificăm documentele, vedem că lipsesc anexe, lipsesc informații publice care justifică adoptarea acestor documente, uneori lipsește și conținutul proiectelor de hotărâre care sunt adoptate. Este o dovadă de proastă guvernare și proastă legiferare, de ascundere a unor informații publice esențiale cu o zi înainte de adoptare, de guvernare arbitrară și abuzivă.

Luați un exemplu de proiect de hotărâre afișat spre a fi aprobat, unde nu se amintește tocmai conținutul, ținut departe de cetățeni, cei care au conferit puterile actuale guvernanților:

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic – Se aprobă amendamentul convenit între Guvernul României prin Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, prin schimbul de scrisori semnate la București la 30 octombrie 2019 și la 19 noiembrie 2019, la Acordul de împrumut (Proiectul de modernizare a administraţiei fiscale) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 8 mai 2013, ratificat prin Legea nr. 212/2013.

În preambul, este amintit un context, dar nimic despre conținutul amendamentului, amendament care este de natură publică (inclusiv BERD ar susține același lucru). Rămâne un mister conținutul acestui amendament și în data ședinței de Guvern. Un alt exemplu. Un proiect de ordonanță de urgență are ca scop aprobarea a unui program pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat. Este de interes public să vezi în ce localități intervine Guvernul României pentru a sprijini preșcolarii. Ei, bine, lista unităților-pilot, așa cum sunt denumite, este în anexă, anexă care nu este cuprinsă în informarea publică transmisă de Guvernul Orban. Eram curios să văd ce instituții preșcolare și școlare sunt sprijinite prin acest program și în baza căror criterii. Nu am aflat nimic. De trei ori se menționează „anexă” în informația publicată, dar anexa lipsește. În limbaj popular, „vrăjeală”.

Am putea spune că este chiar un abuz de putere din partea Guvernului României (și implicit a Secretariatului General al Guvernului), fapt ce este demonstrate inclusiv de rata mare de ordonanțe care pică la controlul constitutional sau parlamentar.

Dar nu este tot, când vorbim de abuz de putere. 

Aflăm din presă, de multe ori „pe surse”, cu tot cu declarații ale miniștrilor, de tot felul de ordonanțe de urgență adoptate. Ba despre reglementarea folosirii trotinetelor electrice pe drumurilor publice, ba pentru iertarea clienților a două bănci, BCR și Raiffeisen, în urma accesării ilegale a unor subvenții de stat pentru creditare, ba pentru modificarea legislației privind organizarea alegerilor generale, ba pentru extinderea drepturile electorale pentru cetățeni considerați superiori, ba pentru reorganizarea administrației fiscale și lista poate continua. În total, conform estimărilor care circulă în social media, vorbim de 24 (sau 20, sau mai multe) de ordonanțe de urgență adoptate de Guvernul Orban într-o ședință de guvern în care erau anunțate doar două cu o zi înainte, dintre care una incompletă.

Dacă aceasta nu este definiția ca la carte a abuzului de putere, nu am ce comenta. Sper ca Parlamentul României să mai rezolve ce se poate rezolva pentru a corecta abruptul deficit de guvernare democratică. O comisie de anchetă parlamentară de anchetă asupra acestor derapaje, care să furnizeze la final recomandări pentru prevenirea unor astfel de abuzuri de putere pe viitor,  este o obligație democratică.

imagine: gov.ro

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *