Fordlândia

Fordlândia

Business Insider (Insider, Inc./Axel Springer/KKR) mi-a atras atenția cu o relatare despre un orășel în Amazon, Fordlândia. National Public Radio oferă o perspectivă culturală asociată proiectului utopic al lui Henry Ford.

Construit în 1928 în pădurea tropicală, Fordlândia ar fi trebuit să fie un oraș industrial axat pe plantarea și prelucrarea cauciucului, astfel încât să asigure necesarul de aprovizionare pentru Ford Motor Company. Este vorba de o colonie de cauciuc dezvoltată de Ford. Era parte a strategiei Departamentului pentru Comerț al Statelor Unite prin care erau căutate soluții de import de cauciuc, în continua cerere, în SUA, ocolind totodată rutele și dependența de Regatul Unit.

A rezultat un acord încheiat între industriașul American Henry Ford și Guvernul Braziliei, un proiect benefic ambelor părți, în condițiile începutului secolului al XX-lea, întrucât Brazilia nu mai era singura sursă de cauciuc pentru necesarul țărilor industrializate. De partea americană, Ford avea acces la milioane de acri pentru plantație și un loc pentru prelucrarea cauciului conform nevoilor companiei din Statele Unite și scutirea de la taxe de export pentru bunurile produse în Brazilia.

Cei 10.000 de kilometri pătrați concesionați către Ford primeau în schimb 9% din profituri. Latexul pregătit în Fordlândia ar fi trebuit să transferat în Detroit. O nouă fabrică lua naștere, cu echipamente trimise din SUA în Amazonia, dar un eșec din punctul de vedere al producției, fiind abandonat în 1934. Fordlandia fusese un oraș planificat pentru 10.000 de oameni, dar abandonat în șase ani. După o lungă perioadă cu mai puțin de o sută de locuitori, comunitatea are aproximativ 3.000 în present.

Orășelul rezultat găzduia angajații acestei afaceri și familiile acestora, cu case în stil american, dar și o serie de facilități comunale precum școala, spitalul sau cimitirul. În pofida serviciilor comune, un anumit nivel de segregare, inclusiv spatial, exista în comunitate între locali, în general muncitorii brazilieni, și străini, administrația americană a coloniei. În 1930, Fordlândia a avut și o grevă născută pe motive alimentare în care administratorii au fost alungați, potolită de armata braziliană.

Fordlândia a avut multe probleme, de la cele de concepere (fără cunoștințe anterioare despre agricultura tropicală luate în considerare) și de implementare la o serie de probleme ce țineau de funcționarea societății (să amintim și febra galbenă și malaria printre muncitori) și evoluțiile tehnologice – cum ar fi cauciucul sintetic.

În 1945, Fordlândia a fost vândută înapoi Braziliei pentru 250.000 de dolari. În dolarii de acum, conform informațiilor publicate de Business Insider, inițiativa magnatului american a avut o pierdere de aproximativ 200 de milioane de dolari.

Locul fabricii și comunității Fordlândia corespunde municipalității Aveiro din statul Para, pe malul unui afluent al Amazonului, Tapajos. După eșecul Fordlandiei în materie de producție de cauciuc, în 1934, a fost înființată Belterra, în același stat, pe aceleași râu, centrat tot pe cauciuc. Proiectul, desi un alt eșec pentru Ford, a fost mai sustenabil în raport cu Fordlândia, dar a avut același final pentru inițiativa Ford.

Sunt multe lecții oferite de experimental Forlândia. Este unul dintre multe altele din era competiției industriale.

Fordlandia, 2010. Imagine: Amit Evron via Wikipedia

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *