Feerie europeană. Până când?

Feerie europeană. Până când?

56% dintre europeni sunt optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene, confirmând acțiunile politice pro-europene care au marcat prima jumătate a anului, respectiv valul de reforme pregătit de autoritățile europene și alegerea unui președinte pro-european la conducerea Franței.

Încrederea în Uniunea Europeană continuă să fie în creștere, ajungând la 42%, după un 2016 în care a stat la 36% și un 2015 în care se afla la 32%. Instituțiile naționale continuă să fie sub acest grad de încredere, ceea ce ar trebui să îngrijoreze, cel puțin dintr-o perspectivă normativă, parlamentele și guvernele naționale.

În 24 de state membre ale Uniunii Europene, numărul respondenților care au o imagine pozitivă asupra Uniunii Europene a crescut. În ansamblu, 40% dintre europeni au o imagine pozitivă asupra Uniunii Europene, reprezentând o creștere cu 5% față de toamna anului 2016.

Dar asta nu este tot. 68% dintre europeni simt că sunt cetățeni ai Uniunii Europene, fiind cel mai mare scor obținut vreodată de acest indicator. Ce poate fi mai bine?

steaguri ue
sursa imagine: EU flags/Shutterstock.com

Dar este un rezultat excepțional?

Ceea ce vreau să evidențiez este că Uniunea Europeană a reușit în ultimul timp să vină cu o serie de rezultate, în primul rând de natură economică. Economiile statelor membre merg din ce în ce mai bine: creștere economică, finanțele în revenire, scădere șomaj, investiții – inclusiv investiții europene, cooperare transfrontalieră, creștere grad de coeziune, decredibilizare a vocilor europene, terorism mai puțin vizibil în perioada sondării.

3% dintre cei care nu se simțeau atașați în toamna anului 2016 de Uniunea Europeană au trecut în barca celor care erau atașați primăvară. Dintr-o perspectivă pur personală este un procent irelevant, fiind o schimbare construită pe fondul evenimentelor din primăvară: Le Pen, discursul privind Brexitul, incertitudinea în privința reacției președintelui Trump și alți factori. Polarizarea rămâne. Da, 54% dintre europeni se simt atașați de Uniunea Europeană, dar 44% spun că nu se simt atașați de Uniunea Europeană. Țara se bucură de 92% grad de atașament, iar comunitatea locală de 89%. Acestei polarizări îi adăugăm tradiționalele erori care apar în momentul colectării răspunsurilor la sondajele de opinie.

Din exterior, este forțată unitatea europeană. Chiar dacă grecilor nu le place austeritate, rămân pro-europeni. Chiar dacă francezilor nu le plac sancțiunile puse Federației Ruse, rămân pro-europeni. Chiar dacă polonezilor nu le plac mustrările primite de la Bruxelles, aceștia știu că e mai bine în interiorul acestei comunități decât în afară. Dar până când? Dacă reforma internă merge pe calea eșecului, viitorul nu sună prea bine.

Majoritatea grecilor nu se simt cetățeni ai Uniunii Europene (52%). 46% dintre italieni nu se simt cetățeni ai Uniunii Europene, iar Italia nu este Regatul Unit (43% pentru același indicator). italia este un membru fondator, al treilea stat al Uniunii, după ieșirea Regatului Unit, un teren de luptă pentru influențe din afara Uniunii, în special Rusia și China, cu o dezbatere politică ce duce tot mai des spre ideea de ieșire pe fondul problemelor structurale ale economiei și lipsei de solidaritate europene. Trecem peste criza bancară și mișcarea radicală M5S, dar vedem cum se amplifică divergențele dintre Franța și Italia și cum Italia este trădată de Uniunea Europeană când vine vorba de solidaritate în politica privind migranții. E ușor să fii pro-european când UE reprezintă o bună piață de export, când ai o economie matură, când ești beneficiar net de fonduri europene sau când asistența primită și reformele aplicate funcționează.

Criticile cele mai dese la adresa Uniunii Europene vin din partea celor din exterior. Tot de acolo vin și amenințările. Însă criticile care vin trebuie să fie privite dintr-o ipostază rece. Probleme ridicate de activiștii pentru Brexit sau de Donald Trump sunt reale, chiar dacă sunt privite cu lipsa de seriozitate.

Din Brazilia, China și India, Uniunea Europeană se vede bine, fiind, probabil, cel mai mare partener comercial al acestor țări, un loc îndepărtat, faimos și bazat pe pace și bunăstare. Imaginea pozitivă este împărtășită de 94% dintre brazilieni, 84% dintre chinezi și 83% dintre indieni. Este interesant de văzut cum va evolua acest indicator în momentul concurenței în diferite domenii dintre Uniune și Regatul Unit în viitor. Nu la fel de bine este văzută de statele mai apropiate: Elveția (43%), Norvegia (45%), Rusia (46%), Turcia (54%). Dar Brazilia, China și India, de exemplu, sunt țările în care percepția asupra UE este dată, în principal, de capacitatea sa economică, industrială și comercială, în timp ce în în Norvegia și Turcia este dată de democrație, drepturile omului și domnia legii, iar în Rusia de standardul de trai al europenilor.

Cu excepția Indiei, în state precum Brazilia, Turcia, Statele Unite, Canada, Australia, Japonia, Rusia, Norvegia, China și Elveția influența politică a Uniunii Europene este văzută ca fiind mai slabă ca cea a Statelor Unite. Având în vedere trecutul colonial, aș tinde să spun că în câțiva ani vom vedea aceeași situație și în India, după Brexit. Mai mult, și prin raportare la China, situația este văzută asemănător, excepție făcând India, Brazilia și Turcia. Desigur, este dificil de luat în considerare percepția Uniunii ca întreg, având și statele separate, însă este un indicator util.

Dar presiunea exterioară vine din multe direcții: criza migranților, Brexitul, instabilitatea din vecinătate, interferența altor entități în politica domestică europeană.

Optimismul european pare fragil privit în detaliu, chiar și la o analiză limitată, aruncând în discuție polarizarea poziției pozitive față de Uniunea Europeană, atașamentul la nivel național față de UE, percepția și presiunile externe, pe lângă deja tradiționalele dileme europene.

Până și în privința politicilor oferite de Uniune există spațiu suficient pentru creșterea scepticismului și opoziției. Mai mult, deficitul democratic este prezent în indicatorii urmărți de Eurobarometrul Standard 87. Doar 42% dintre europeni consideră că vocea lor contează, în timp ce 52% nu sunt de acord cu această afirmație. Deziluzia față de politică? Limitele apropierii Uniunii de cetățeni? În 16 din cele 28 de state, majoritatea cetățenilor consideră că vocea lor nu contează pentru Bruxelles. Problematic.

Va reuși Regatul Unit să destabilizeze unitatea europeană în urma unei ieșiri fără prea multe sacrificii? Care va fi impactul conflictelor dintre diferite state membre privind influența în Uniunea Europeană? Motorul franco-german pare să funcționeze, însă are opoziție din toate direcțiile, mai puțin din Scandinavia și din România și, un pic mai puțin, Bulgaria. Cum va trece Uniunea Europeană peste următoarea criză de natură economică? Eșecul unui proiecte se construiește în ani de zile.

Statisticile folosite în articol sunt preluate de Eurobarometrul Standard 87 și raportul Eurobarometrului Flash 450 privind viitorul Uniunii Europene – văzut din afara UE. 

Sunt Mădălin Blidaru și doresc să îți spun „bine ai venit” în casa mea digitală. Sper că ai găsit informații folositoare și un mediu plăcut. Sunt blogger și scriu aici de aproximativ șapte ani. Urmăresc ceea ce se întâmplă în social media și, în același timp, pe glob. Pregătit în domeniul relațiilor internaționale, pasionat de dezvoltare sustenabilă, m-am implicat în numeroase proiecte și acțiuni pornite cu gânduri bune; am trecut prin mai multe organizații, fie ele locale, naționale sau internaționale, de unde am avut ce să învăț. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale. Toate cele bune!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *