Două exemple de administrare proastă în cazul Săpoca

Două exemple de administrare proastă în cazul Săpoca

Într-o sâmbătă dimineața, la Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă  Săpoca din județul Buzău, un pacient internat temporar în mod voluntar cu sevraj etilic a omorât cu un stativ de perfuzii alți patru pacienți și a rănit încă nouă, în două saloane, doi dintre cei răniți fiind încă în comă. Atacatorul a fost prins de polițiști în timp ce încerca să fugă din spital, polițiști care se aflau acolo cu altă misiune – internarea unei alte persoane.

Conform G4Media.ro, care citează un blogger local, Spitalul Săpoca cheltuie peste un milion de euro pentru salarii în fiecare lună. Alimentele, medicamentele, utilitățile și alte servicii înseamnă 15% din bugetul lunar. Situația veniturilor nete este publică, o puteți vedea aici, fiind într-unul dintre puținele domenii plătite cu salarii ca afară. Sunt peste 700 de salariați plătiți lunar, conform aceluiași document. Sunt aprobate 873 de posturi pentru spital, conform ministrului sănătății. Spitalul are 830 de paturi. Nu cunosc situația ocupării paturilor la momentul crimelor din 18 august 2019. Dar când plătești salarii de un milion de euro lunar pentru o unitate spitalicească, chiar și în regim de psihiatrie, te aștepți să nu ai persoane omorâte acolo. Despre administrare competentă sau bună pregătire pentru detecția riscurilor pe care le presupun persoanele care au anumite probleme nici nu mai am așteptări.

Câte persoane erau pe secție într-o noapte de weekend? Pe cine credem? Prezint declarațiile, căci întrebările despre cum se face împărțirea și altele subiete pentru care un robot poate să ofere rezultate mai bune ca angajați pe post de management sunt un capitol separat.

Sindicatul Sanitas Săpoca: „Este inadmisibil că în weekend o asistenţă, un instructor şi o infirmieră să rămână să supravegheze 70 de pacienţi cu probleme psihice şi în cod penal.”

Managerul Spitalului Săpoca,  membru marcant al organizației județene PSD, conform unei declarații date la Antena 3, ar fi transmis că  în secţie erau şase asistente medicale, trei infirmiere şi doi muncitori pentru supravegherea pacienţilor psihici periculoşi.

Ministerul Sănătății, la nivelul pavilionului evenimentului, transmite că  acolo erau un medic, şapte asistenţi, trei infirmiere şi doi muncitori pentru supraveghere bolnavi psihici periculoşi.

Trec peste probabil declarația exagerată a reprezentanților sindicali, deși blocarea după ureche, la nivel sistemic, a posturilor din sectorul public este o prostie, aspect cu care sunt de acord. Și trec și probabil peste lipsa de expertiză a celor de la Spitalul Săpoca să trateze cazurilor grave de intoxicare cu alcool sau combinații (mama agresorului mai amintea și faptul că avea și crize epileptice), ceea ce este o altă problemă la nivel național. Mă gândesc dacă pot să trec peste lipsa unui sistem de supraveghere non-stop sau peste lipsa unor acțiuni concertate pentru diminuarea efectelor consumului de alcool; în general, nu.

Dar am o întrebare peste care nu pot să trec: cum sunt prezenți la muncă, în acea unitate, peste 700 de oameni în fiecare săptămână. Cum sunt prezenți la muncă membrii PSD din Consiliul Local Săpoca care sunt angajați la unitatea spitalicească, când au ședințe de consiliu local în timpul programului? La o simplă împărțire pe trei ture, înseamnă că sunt 250 de oameni permanent în unitate. Cum e posibil să rămâi doar cu 10 într-o noapte de weekend?

Cazul Săpoca arată că proasta administrare este regină peste sectorul public, inclusiv în sănătate. Dar să nu ne mirăm, căci vedem constant problemele cu cardurile de sănătate. Ai un manager din nomenclatura de partid care cheltuiește 80% din buget pe salarii – aceasta este o abordare anti-management. Iar rezultatul a fost văzut: patru oameni omorâți în salonul spitalului. Incredibil.

Incredibilă mai este și reacția prim-ministrului Viorica Dăncilă. La fel ca în cazul Caracal, trimite miniștrii să își piardă timpul numărând morții la fața locului, pe principiul „ne prefacem că facem”. Este dovadă clară a lipsei de orice competență administrativă.  Erau deja procurorii, polițiștii și autoritățile responsabile de anchetă din sănătate acolo. Anunțase și ministrul sănătății trimiterea corpului de control. Un ministru prezent acolo înseamnă resurse irosite, obstacole pentru investigatori și timp prețios din activitatea acelui ministru care putea fi dedicat găsirii unor soluții pentru problemele din sistem. Așa, se plimbă până la Buzău la cerearea prim-ministrului candidat la prezidențiale. Din acest motiv, este imposibil de înțeles mesajul „Nu plec până nu finalizează Corpul de Control raportul”, deși declarația ministrului sănătății Sorina Pintea este în general una lucidă.

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *