Despre viitoarea echipă de comisari europeni

Despre viitoarea echipă de comisari europeni

Peste vară, în timp ce europarlamentarii erau în vacanță, președintele desemnat al Comisiei Europene, fostul ministru german al apărării Ursula von der Leyen, avea ca sarcină pregătirea echipei pentru noul colegiu al comisarilor.

Fiecare stat membru are, conform tratatului și a unor decizii ale Consiliul European, pentru moment, un comisar european. Există un singur caz în istoria Uniunii Europene în care această regulă a fost ignorată și întâziată, împotriva principiilor de bază ale statului de drept – în cazul Estoniei și României, în vara anului 2019, după alegerea celor doi comisari ca membri ai Parlamentului European. Astfel, peste vară, cetățenii celor două state nu au comisari propriu-zis, deși dreptul la reprezentare politică este garantat în constituția națională și europeană. O ceartă falsă din Parlamentul European, dorită de câteva grupuri politice, a amânat pentru toamnă desemnarea comisarilor interimari pentru Estonia și România.

Revenind, Ursula von der Leyen are de alcătuit o echipă pentru mandatul 2019-2024 al conducerii Comisiei Europene. Aceasta a solicitat statelor membre să vină cu două propuneri până pe 26 august, un bărbat și o femeie, militând pentru un colegiu cât mai echilibrat din punct de vedere al sexului reprezentanților. A primit propuneri conform cerințelor din mai multe state, aparent inclusiv din România.

Pe 20 august, prim-ministrul român Viorica Dăncilă a avut o întrevedere cu von der Leyen, ca follow-up al unei convorbiri telefonice, ocazie cu care prim-ministrul a transmis felicitări pentru nominalizarea la conducerea Comisiei Europene și a menționat sprijinul României pentru consolidarea proiectului european, iar președintele nominalizat al Comisiei Europene a felicitat prim-ministrul român pentru pentru rezultatele obținute de România în exercitarea mandatului de președinție rotativă a Consiliului Uniunii Europene

Discuțiile au inclus și o serie de „aspecte legate de viitorul comisar european din partea României,  inclusiv în ceea ce privește conturarea portofoliului alocat țării noastre în cadrul Comisiei Europene”, conform comunicatului transmis de Guvernul României. Conform relatărilor presei interne, la începutul lunii august, prim-ministrul Românie a transmis la Bruxelles scrisoare cu propunerile de comisar european din partea României: europarlamentarii Rovana Plumb și Dan Nica. Dincolo de problemele pe care le pot ridica aceștia, au un avantaj față de multe alte propuneri: cunoașterea instituțiilor europene, experiența executivă și rolul afilierii politice în algoritmul de repartizare a posturilor. Conform unei declarații a prim-ministrului Viorica Dăncilă de la începutul ședinței de Guvern, România ar fi interesată de portofoliile transporturilor, energiei sau mediului. Rămân câteva semne de întrebare privind transmiterea oficială a propunerilor, informațiile circulând până la acest moment doar „pe surse”, lipsind transparența în realizarea propunerilor. Acest aspect a fost sesizat de mai multe persoane, inclusiv de presa internațională, România fiind printre puținele state care nu au ieșit la înaintare cu propunerile de comisar (mai sunt în această situație, printre altele, Franța și Italia).

Ținând cont de regula rotației portofoliilor între țări, acestea sunt trei portofolii relevante și care vor mai crește ca importanță. Rămâne de văzut cum va arăta soluția cu care se va prezenta von der Leyen în fața Parlamentului European și cât vor reuși să convingă nominalizările în comisiile de specialitate ale Parlamentului European. De la aderarea la Uniunea Europeană, România a avut portofoliile multilingvismului (Leonard Orban, 2007-2009, susținut de populari), agriculturii (Dacian Cioloș, 2009-2014, susținut de populari) și politicii regionale (Corina Crețu, 2014-2019, susținută de socialiști).  Prin urmare, cele trei domenii sunt excluse. La fel, sunt slabe șanse pentru ocuparea unei poziții de vicepreședinte al Comisiei Europene, ținând cont de algoritmul politic rezultat din alegerile europarlamentare, de distribuția politică din statele membre UE și de propunerile făcute până acum de alte state.

Mulți comisari, de exemplu, sunt propuși din nou de guvernele din statele acestora. EurActiv.com prezintă situația propunerilor la momentul 21 august. Johannes Hahn (PPE, Austria), Mariya Gabriel (PPE, Bulgaria), Vera Jourová (ALDE, Cehia), Margrethe Vestager (ALDE, Danemarca), Kadri Simson (ALDE, Estonia, viitor comisar interimar înainte de nominalizarea finală), Phil Hogan (PPE, Irlanda), Valdis Dombrovskis (PPE, Letonia), Frans Timmermans (S&D, Olanda), Maroš Šefčovič  (S&D, Slovacia),  Julian King (neafilitat, Regatul Unit, în condițiile în care Regatul Unit ar ajunge să rămână în UE) sunt printre cei amintiți oficial sau mai puțin oficial ca posibili continuatori, o treime din actualii comisari europeni.

În mai puțin de o lună, von der Leyen va oferi o imagine mai clară a componenței noului colegiu al comisarilor. Până atunci, multe se mai pot schimba.

În final, pentru a reduce din împrăștierea unei informații lipsite de acuratețe, menționez că propunerile de comisari europeni vin de Guvernul României. Desigur că este bine dacă ar exista un consens privind propunerile cu Președinția României în dauna unui conflict.  Pe lângă rolul legislației interne care sprijină această procedură, vorbim și de o alocare legitimă a propunerilor, întrucât executivul de la Palatul Victoria se bucură de o majoritate parlamentară și asigură implementarea obiectivelor de politică externă, conform programului de guvernare. Așa s-a întâmplat și anterior, apărând un conflict între palate în 2014, când erau culori diferite la Cotroceni și la Victoria, chiar mai conflictuale ca în prezent.

imagine: European Union, 2015/EC – Audiovisual Service

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *