Despre protestele din Franța: gilets jaunes

Despre protestele din Franța: gilets jaunes

M-am abținut de la comentarii privind protestele din Franța, în special din Paris, cu excepția unor distribuiri ale unor articole din presa internațională pe Facebook. Vestele galbene, spre nemulțumirea președintelui francez Emmanuel Macron, au pătat imaginea internațională a Franței, dar au inspirat și au atras atenția tot pe plan internațional asupra unor contradicții într-o serie de politici și, mai ales, moduri de a face politică.

De la o inițiativă de opoziție față de creșterea prețurilor la carburanți datorată unor supraaccize, am ajuns să asistăm la unele dintre cele mai neașteptate proteste ca impact în Franța ultimilor ani, într-un Paris cu o cultură a protestelor și a activităților însemnate de contestare a puterii politice. Nemulțumirea este generalizată, iar populația este în favoarea „gilets jaunes”. Încrederea în președintele Macron a scăzut la un minim istoric, în pofida speranțelor cu care a fost ales anul trecut. Desigur, violența ca modalitate de a atinge scopul nu este susținută și nici ideea de „revoluție”, contrar relatărilor exagerate din mass-media.

Vorbind de nemulțumire generalizată, o bună parte a celor care susțin protestele nu le susțin pentru stoparea creșterii prețurilor la carburanți, ceea ce au obținut deja, ci în semn de nemulțumire față de modul „arogant” al președintelui francez de a face politică. Tăierea taxelor pentru cei puțin și bogați și creșterea taxelor pentru oamenii de rând ca refren al guvernării conduse de Macron, repetat și de dreapta și de stânga, este probabil una dintre ideile care animă mulți simpatizanți ai vestelor galbene. Dar sunt și alte măsuri, Macron, guvernul condus de Philippe și majoritatea LREM din legislativ având mână liberă în forțarea de reforme (cât de bune sunt, rămâne o discuție pe fiecare în parte).

Pentru sâmbătă, 8 decembrie, au fost anunțate noi proteste în paris și în întreaga țară. Prim-ministrul Edouard Philippe a anunțat mobilizarea a aproximativ 89.000 de membri ai forțelor de ordine în întreaga Franță și aproximativ 8.000 în Paris pentru sâmbătă, inclusiv douăsprezece blindate în capitală. Asta vine după măsuri ieșite din comun folosite la celelalte trei adunări ale vestelor galbene, incluzând folosirea de grenade lacrimogene instantanee (grenade explozive lacrimogene și asurzitoare care pot mutila și răni mortal – conțin 25 de grame de TNT), interzise în restul statelor europene, pe lângă arsenalul standard de grenade lacrimogene standard.

Joi, 6 decembrie, confederațiile sindicale s-au întâlnit și au cerut guvernului garantarea unor negocieri reale, fiind nemulțumite de rezultate și cerând justiție socială și fiscală. Reacția sindicatelor indică că va fi o sâmbătă cu mulți participanți la protestul vestelor galbene.

De precizat că muzee și magazine importante, opera și catacombele pariziene au fost anunțate ca fiind închise la momentul respectiv, iar alte evenimente, incluzând meciuri de fotbal, reprogramate.

Este un moment de criză socială și politică, rămâne de văzut cum vor reacționa părțile, vine pe fondul unei nemulțumiri legitime a unei părți a populației ignorate de politică și care va necesita dialog real. Doar că dialogul real nu poate veni în timp ce nemulțumirea rămâne, iar o parte din deputații LREM promovează teorii ale conspirații prin care lasă să se înțeleagă că sunt victimele unui complot, chiar dacă apelul la manifestări pașnice se aude din ce în ce mai clar.

Dacă pe 1 decembrie am văzut poze cu Arcul de Triumf, pregătiri pentru Crăciun și mașini arzând în centrul Parisului, pe 8 decembrie e posibil să fie o situație și mai ieșită din comun. France en colère. 

sursă imagine: La Tribune

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *