Despre #CNTR 2015, într-un interviu cu președintele FTR

După Consiliul Național al Tinerilor din România, am realizat un interviu cu Radu Petrariu, președintele Forumului Tinerilor din România, organizația care a făcut acest eveniment posibil. Acum, în preajma anului 2016, îl voi public aici pentru a transmite viziunea organizatorilor despre acest eveniment și, mai general, despre problemele pe care le întâmpină tinerii în prezent:

Mădălin Blidaru: In primul rand, felicitari pentru organizare! Care au fost obiectivele #CNTR2015 si in ce masura au fost atinse in cadrul conferintei?

Radu Petrariu: Multumim! De aceste felicitari trebuie sa se bucure atât colegii din echipa de organizare, ale căror eforturi sunt apreciate, cât mai ales participanții, pentru contribuția lor activă în workshop-uri.

Scopul celei de-a doua ediții a Consiliului Național al Tinerilor din România a fost acela de a coagula ideile tinerilor din România referitoare la îmbunătățirile legislative referitoare la domeniul de tineret, pe care ei și le doresc.

M.B.: Am fost la sesiunea de inchidere a #CNTR2015 si am vazut foarte multi tineri cu o medie de varsta destul de mica. In contextul in care in Romania un tanar are pana la 35 de ani, intrebarea mea este cine a participat si, desigur, daca au fost acolo si tineri care nu sunt doar elevi si studenti?

R.P.: În condițiile în care se vorbește din ce în ce mai mult despre tinerii de astăzi ca fiind „generația pierdută”, vă propun mai degrabă să ne bucurăm atunci când mai vedem unii tineri care decid să își caute rostul și drepturile, să se implice, să iasă din carapacea confortabilului activism digital și să participe activ la construirea unui mediu mai bun.

Desigur, aplicațiile au fost deschise și oricine a dorit s-a putut înscrie. Iar pe lângă disponibilitatea mai mare a elevilor și studenților, care încă nu începuseră școala / cursurile, au fost reprezentate toate categoriile de tineri, fiind  la ediția din acest an peste 200 de participanți care au conștientizat gravitatea situațiilor din spatele statisticilor și și-au sacrificat din timpul lor sau al familiilor lor. Printre aceștia s-au numărat profesori, antreprenori, juriști, economiști, în general tineri specialiști din diverse domenii care și-au adus aportul în cadrul lucrărilor Consiliului.

M.B.: Am vazut, daca nu ma insel, participantii impartiti in cinci paneluri. Si-au ales ei optiunile in functie de preferintele acestora sau au fost repartizati?

R.P.: Da, pentru CNTR 2015 fost proiectate 5 paneluri de analiză și discuție pe 5 teme diferite.Participanții au ales în ce panel doresc să se implice în funcție de preferințele, preocupările și specializarea lor.

Am organizat panelurile raportându-ne la principalii piloni ai Strategiei Naționale pentru Tineret 2015 – 2020: Muncă și antreprenoriat, Cultură și educație non-formală, Sănătate, sport, recreere, Participare și voluntariat. Așa cum am atras atenția, actuala legislație trebuie corelată cu Strategia, pentru a elimina dificultățile semnificative în îndeplinirea obiectivelor acesteia.

M.B.: Gandindu-ma ca side-event-urile au abordat teme legate de activitatea de tineret, dar mai aprofundate, cum au fost selectati moderatorii si partenerii pentru acestea?

R.P.: Într-adevăr, am preferat ca în acest an să organizăm și câteva side-event-uri pe teme de interes și am invitat să ne fie alături persoane și organizații având experiență și expertiză pe subiectele alese: Tinerii în administrația publică locală și centrală, Rolul tinerilor în dezvoltarea internațională, Oportunități pentru tineri și impactul Uniunii Europene asupra acestora, Tinerii din România spre Vest vs Tinerii din Est spre România, Perspectiva tinerilor asupra statului de drept și a respectării legilor, Youth Social Media. Am avut alături diverși specialiști iar dintre parteneri amintesc Biroul de Informare al Parlamentului European în România, UNDP România, Group of the European Youth for Change (GEYC), Transparency International România, Aspen Institute România, Global Shapers Bucharest Hub, Funky Citizens.

M.B.: Mai multi critici la adresa evenimentului au adus in discutie faptul ca evenimentului i-a fost indusă o anumită culoare politică, dată fiind participarea invitatilor de la deschidere? Cum au fost selectati invitatii pentru a participa la eveniment si care ar fi contraargumentul oferit?

R.P.: Referitor la organizarea evenimentului de deschidere, ținând cont că dimensiunea sălii ne-a permis (n. red. Aula Ministerului Culturii), nu am apelat la un proces de selecție.

Ținând cont de faptul că discutăm despre amendarea unei legi în vigoare în România (Legea Tinerilor nr. 350 / 2006), despre activarea altora (ex. Legea privind înființarea, organizarea și functionarea Consiliului Național al Tineretului din România nr. 351 / 2006) și despre un eventual proces legislativ, am decis pur și simplu să invităm toate doamnele și domnii senatori și deputați, toate doamnele și domnii miniștri ai Guvernului României precum și pe președintele României, domnul Klaus Iohannis.

Am invitat de asemenea liderii organizațiilor de tineret ale partidelor politice și i-am avut alături pe reprezentanții tineretului ALDE, TNL și TSD.

Așa cum am menționat și acum dar și în discursul pe care l-am avut în deschiderea Consiliului, am lansat invitații tuturor și am apreciat disponibilitatea celor care au decis să își petreacă o după-amiază discutând cu tinerii veniți din toate colțurile țării. De asemenea, am apreciat faptul că președintele țării și unii lideri politici au răspuns la invitația noastră, menționând că din pricina altor activități asumate anterior nu pot să participe dar sunt interesate de demers: este cazul doamnei Alina Gorghiu, co-președinte PNL, spre exemplu.

Într-adevăr, în România și cu siguranță și în alte părți, de fiecare dată când cineva are o inițiativă nu vor întârzia să apară unii sau alții care să o conteste sau să o ducă în derizoriu. Ne-am asumat acest lucru și vom lucra în continuare cu reprezentanții tuturor partidelor politice din România încercând să punem pe agenda publică și pe agenda politică subiectele pe care tinerii le consideră importante.

M.B.: Gândindu-mă la faptul că sunt zeci de mii de tineri activi în organizaţiile de tineret ale partidelor politice, au fost invitaţi şi reprezentanţi ai acestora? Dar din sindicate? Tineri antreprenori?

R.P.: Da, avem în general o bună relație de colaborare atât cu organizațiile de tineret ale partidelor politice, așa cum spuneam ne-au onorat invitația, cât și cu cele ale sindicatelor și patronatelor. Referitor la acestea din urmă, pe lângă participarea la ceremonia de deschidere a Consiliului Național al Tinerilor din România au avut o contribuție importantă în workshopurile din cadrul panelului „Muncă și antreprenoriat”. Le mulțumesc încă odată pe această cale lui Florin Jianu, președintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România, și Florian Marin, președinte Organizația de Tineret a Blocului Național Sindical.

M.B.: În încheiere, ce se va întâmpla în continuare? Ce parcurs vor lua amendamentele propuse şi cum vor fi filtrate, dat fiind că o parte din ele există deja în alte forme în legislaţie sau în diferite planuri şi proiecte? Si, desigur, va exista si #CNTR2016?

R.P.: Atunci când vorbim despre tineret trebuie să ne referim într-adevăr la mai multe domenii: muncă, antreprenoriat, sport, participare etc. muncă, antreprenoriat, participare, voluntariat, educație (atât formală cât și non-formală), cultură, sport, sănătate cât și incluziune socială.

Din multitudinea de probleme cu care se confruntă tinerii din România, apreciem ca prioritare:

• accesul la educație, consiliere și locuri de muncă;
• mai buna definire și incluziunea socială a tinerilor NEET și a tinerilor din grupuri vulnerabile;
• participarea tinerilor la luarea deciziilor care îi privesc, reprezentarea tinerilor și consultarea de către autorități, în general dezvoltarea unui cadru propice Dialogului Structurat cu TINErii și colaborării între tineri, ONG-urile de tineret, parteneri sociali și instituțiile publice;
• întărirea capacității organizaționale a ONG-urilor de tineret și în general finanțarea activităților destinate tinerilor.

De asemenea, subliniem:

• necesitatea reglementării regimului special de muncă pentru tineri (n.b. tineri sunt conform legii acele persoane cu vârsta între 14 și 35 de ani), prevăzut de art. 41 al Constituției României;
• importanța concentrării efortuirilor pentru soluționarea situației tinerilor șomerilor și creșterea gradului de ocupare;

În plus, pentru facilitarea și găsirea celor mai bune soluții la problemele cu care se confruntă tinerii, Ministerul Tineretului și Sportului trebuie să își consolideze poziția de instituție care gestionează politicile publice în domeniul tineretului și să aducă la aceeași masă, într-un comitet inter-ministerial, alte ministere de resort dar și reprezentanții organizațiilor naționale de tineret.

Avem o Lege a Tinerilor îmbătrânită! Și e mai mult decât momentul ca reprezentanții societatării civile, sindicatelor, patronatelor, partidelor politice, ministerelor, să lucrăm împreună și să o îmbunătățim. Ca orizont de timp, începutul lunii noiembrie va aduce prima formă a amendamentelor la Legea Tinerilor iar spre finele lunii vom publica o amplă analiză legislativă pe care o am început să o desfășurăm încă din luna iunie, alături de forma finală a amendamentelor.

Referitor la anul viitor și următoarea ediție a CNTR, sper să nu mai fie cazul să o organizăm. Aceste două ediții au fost organizate de către Forumul Tinerilor din România pentru a trage un semnal de alarmă că, potrivit Legii 351 / 2006, tinerii au dreptul de a avea o structură de reprezentare la nivel naţional, Consiliul Național al Tinerilor din România, care însă nu a fost niciodată constituit. Îmi doresc ca acest Consiliu să existe deja în 2016 și să fie, conform legii, forul naţional care reprezintă principalul partener de tineret neguvernamental în raport cu autorităţile şi instituţiile administraţiei publice cu atribuţii în domeniul politicii de tineret.