Despotismul tehnologic în acțiune

Despotismul tehnologic în acțiune

Într-o acțiune coordonată, Facebook, Twitter, Apple, Google și încă câteva companii au decis că este timpul să elimine trumpismul din spațiul public. Facebook și Twitter au suspendat în aceeași zi conturile prin care președintele Statelor Unite era prezent pe platforme, în timp ce Apple și Google au eliminat din appstore-urile lor aplicațiile unor platforme posibil concurente. Așa ceva nu s-a întâmplat niciodată.

Pretextul acțiunii este așa-zisa incitare la violență de către președintele Donald J. Trump prin intermediul mesajelor pe care le distribuia pe Facebook, evenimente care ar fi dus la breșa de securitate de la Capitoliu când câteva sute de extremiști au pătruns în Capitoliu.

Această poveste artificială pompată intens ignoră faptul că, din mii de oameni care au fost prezenți la acel miting, cei care au ajuns în clădire au fost cam în aceeași situația cu cei care au încercat pe 10 august 2018 să sară gardul către Guvernul României în Piața Victoriei. Povestea însă nu ține. Acele rețele de socializare amintite au un istoric al cenzurării opiniilor conservatoare. Acum câțiva ani au eliminat de pe platformă opțiunea de a vedea anumite știri pentru că era bazată pe un algoritm care nu favoriza platformele de media acceptate. Sunt numeroase cazuri de persoane ostracizate, inclusiv angajați ai acestor companii, pentru că au spus că ceea ce se întâmplă seamănă cu o cameră de ecou ideologic și că ideologia hegemonică dictează ceea ce se întâmplă acolo. 

Pretextul nu ține însă nici din punct de vedere factual. Breșa de securitate de la Capitoliu se datorează poliției acestei organizații care a refuzat ajutorul Departamentului Apărării și Departamentului Justiției, prin FBI, în pregătirea planului de securitate. Evenimentul putea fi prevenit astfel, iar persoanele care au murit salvate. Politizarea forțelor de ordine a schimbat însă soarta evenimentului, mai ales pe fondul mișcărilor de dezarmare și eliminare a finanțării pentru poliție. Nu știu dacă o parte din forțele de ordine s-au dat la o parte pentru că nu aveau nicio șansă (dacă da, de ce nu erau echipați corespunzător) sau pentru că a fost o afiliere ideologică (nici nu contează în ce direcție, Antifa/BlackLivesMatter la extrema stângă sau extremiștii de dreapta).

Trump este, probabil, cel mai puternic simbol politic al planetei. Și este redus la tăcere de câteva companii de tehnologie în câteva ore, în principal ca rezultat al politicii domestice. Nu era de partea care trebuia. Reușise prin social media să spargă intermedierea de către mass-media în transmiterea mesajelor, iar acest lucru a ajuns să creeze probleme, căci oricine putea avea acces la informațiile pe care acesta le transmitea. Avea 88 de milioane de urmăritori pe Twitter, iar la vot a obținut 74 de milioane de voturi în unul dintre cele mai contestate alegeri din istoria SUA.  Față de Obama, Trump a câștigat alegători între cele două scrutinuri. Dar a pierdut alegerile. Practica democratică cere, atunci când ai pierdut și când ai epuizat toate căile de atac când ești în dubiu, să pleci pașnic de la putere.

Însă de la comentariile de pe Twitter la instigare la violență și suprimarea dreptului la exprimare este cale lungă. Departamentul Justiției chiar respinge vreo acțiune în instanță pe această temă. Instigarea la violență este o faptă penală, dar pentru a fi este important ca fapta să existe, ceea nu este cazul.

Ceea ce fac Facebook, Twitter, Apple, Google și încă câteva companii merge dincolo de acest lucru.

Aceste companii finanțează politica americană. Democrații sunt principalii recipienți ai fondurile lor. Aruncă tot mai multe fonduri de lobby și în Uniunea Europeană, de ordinul de zeci de milioane de euro. Fac acest lucru pentru a influența luarea deciziilor în favoarea lor și pentru a le bloca legile defavorabile. Finanțarea aceasta a politicii vine în numele unor așa-zise drepturi ale persoanelor juridice. Fără obligații. Platformele evită să spună ce fel de companii sunt, evită orice răspundere publică. În schimb, suspendă participarea unor cetățeni la formarea opiniei publice pentru că acestea au o opinie care nu corespunde „standardelor comunității”.

Culmea este că statul chinez are libertatea de a distribui pe aceste platforme propagandă pro-eugenie, ayatollahii iranieni pot incita la genocid fără probleme, iar pakistanezii pot cere liber exterminarea francezilor pentru caricaturilor Charlie Hebdo fără probleme pe aceleași platforme, fără nicio restricție. Desigur, politicienii democrați și liderii mișcărilor de extrema stângă pot incita liniștit la violență și jaf în numele antirasismului. Să fim clari: violența politică este interzisă, trăim într-o lume civilizată, încurajarea ei și perpetuarea impunității făptașilor este periculoasă.

Mai trebuie amintit un lucru esențial despre despotismul tehnologic în acțiune: blocându-l pe Trump nu salvezi lumea de niște extremiști. Din informațiile publice, oricum aceștia au folosit alte canale de comunicare. Nu poți cenzura toată comunicare. Ceea ce s-a întâmplat acum seamănă cu ardea cărților pe vremuri. Ideologiile nu pot fi cenzurate prin interdicții și eliminarea unor drepturi. România are multe experiențe de acest tip în ultimul secol. Extremiștii vor continua activitatea, se vor muta în darkweb, nu vor avea o problemă.

În schimb, dacă cineva vrea să vadă ce mai spune și ce teme mai ridică pe agenda publică președintele Statelor Unite în ultimul 1,5% din mandatul său, nu mai poate. Facebook, Twitter, Apple, Google și încă câteva companii i-au eliminat contul și conținutul creat de acesta sub un pretext aiuritor. Imediat, au fost eliminate și conturile apropiaților săi. Veți spune că cei interesați pot vedea ce acte semnează, dar politica nu este doar despre birocrația luării deciziilor. Înseamnă și comunicare, iar comunicarea liberă nu există interzicând pluralismul. Au mai încercat unii să elimine politica și a ieșit fascism, stalinism, comunism și alte asemenea.

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.