De ce avem referendum despre amnistia corupției și nu despre amnistia fiscală?

De ce referendum despre amnistia corupției și nu despre amnistia fiscală?

Cunoșteam în mare conținutul întrebărilor de la referendum, motiv pentru care le-am căutat. Așa că am descoperit cele patru întrebări (formulate ca două întrebări) și mi-a amintit imediat de amnistie.

De ce avem referendum despre amnistia faptelor de corupție și nu despre amnistia fiscală? În ambele cazuri, ne confruntăm cu aceleași probleme: situarea într-o zonă gri din punct de vedere constituțional, evenimente recente, repetitive, în care subiectul este adus în discuție, efecte la nivelul a sute de mii de oameni, posibile statistici îngrijorătoare despre impactul asupra bugetului de stat și/sau bunăstării generale a populației, etc.

Totuși, mai multe persoane au decis că va fi un referendum în care una dintre întrebări va fi despre metodele de promovare a unor amnistii pentru infracțiunile de corupției, nu despre metodele de promovare a unor amnistii de la taxare.

Iar problematică taxării ridică și mai multe probleme:

  • de ce unii reușesc să își plătească taxele, iar alte persoane nu?
  • de ce unii se supun deciziilor de impunere, în timp ce alții așteaptă ordonanța privind amnistia fiscală?
  • de ce unii fentează plata taxelor prin diferite mecanisme, în timp ce prietenii lor trec legi prin Parlament, indiferent de partid, prin care este iertată și uitată (din punct de vedere administrativ) neconformitatea fiscală?
  • de ce nu avem nici acum un regim fiscal clar?
  • ce facem cu portițele legale prin care unii fug de plata taxelor, iar alții plătesc taxele din care își primesc salariul cei care ar trebui să aibă grijă de conformitatea cu legislația fiscală?

Avem constant, de ani buni, pe cale guvernamentală și parlamentară, diferite amnistii fiscale. Nu cred că le-a ținut cineva evidența până acum. La fel, nu cred că a fost vreun absolvent de științe sociale/fiscalitate care să calculeze prejudiciul creat resurselor țării de aceste amnistii, unele mai mari, unele mai mici, dar toate inechitabile, căci nu a lipsit universalitatea acestora pentru diferite categorii de populație. S-ar putea să constatăm că se ridică la miliarde de euro, incluzând și formele de amnistie fiscală mascată, și că puteam să avem din aceste fonduri servicii mai bune în școli și spitale, plus câțiva kilometri de autostradă și sisteme de utilități publice mai bune.

Mai mult, prejudiciul nu este doar unul financiar, ci și cetățenesc – îți dai seama cât de mult contează plata taxelor, cât de mult contează aplicarea în mod egal a legii, cât de mult (nu) a contat substratul social al unor decizii și cât de mare este respectul față de tine, ca cetățean, când îți respecți partea de contract cu guvernanții, iar aceștia te consideră un beneficiu etern și uită să te consulte pe  problemele ce țin de respectarea de contractanți a termenilor contractului. Iar când vorbim de contractanți, e bine de știut că nu este doar unul cu obligații pentru tine, ca cetățean, ci și pentru structurile politice și administrative ale statului respectiv și pentru concetățenii tăi, persoane fizice și juridice.

sursă imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *