Cum să ajungi președinte al Parlamentului European fără majoritate

Cum să ajungi președinte al Parlamentului European fără majoritate

Parlamentul European și-a ales pe 3 iulie 2019 noul președinte (primul din legislatura 2019-2024). În urma înțelegerilor obscure ale celor 28 de șefi de state și de guvern din Consiliul European, rămăsese ca popularii, liberalii și socialiștii să sprijine candidatul socialist pentru primii 2,5 ani, urmând ca în 2021 să fie ales un popular. 

Au fost patru candidați la președinția Parlamentului European:

  • Ska Keller (Verzi/EFA, Germania);
  • Sira Rego (GUE/NGL, Spania);
  • David Sassoli (PES, Italia);
  • Jan Zahradil (ECR, Cehia). 

Candidatul socialist a intrat ultimul în cursa, în noaptea de dinaintea expirării termenului de înscriere, așteptând clarificarea jocurilor de culise în privința împărțirii pozițiilor relevante de la conducerea UE. 

Prin vot secret, eurodeputații au ales socialistul David Sassoli (PES, Italia) ca președinte al Parlamentului European, în două tururi. În primul tur, acesta mai avusese nevoie de șapte voturi pentru a fi ales – strânsese doar 325, iar în al doilea tur a strâns 345 de voturi, fiind ales. 

Președintele Parlamentului European este ales prin majoritatea voturilor valide (50%+1). Procedura poate avea patru tururi, iar dacă în turul al patrulea sunt doi candidați la egalitate, cel mai bătrân declarat președinte al Parlamentului European. De data aceasta a fost nevoie doar de două tururi, având în vedere înțelegerea socialiștilor, liberalilor și popularilor. 

667 de voturi valide  (704 de voturi exprimate) au fost în al doilea tur, 345 fiind obținute de candidatul italian. Câștigătorul, David Sassoli, va înlocui un alt italian, Antonio Tajani, diferența dintre aceștia fiind că ultimul are experiență executivă și venea din partidul popularilor. Între turul întâi și al doilea, a obținut voturi suplimentare (cele 20 diferență) majoritar de la Verzi, dar și de la ECR și de la cei care și-au anulat voturile în primul tur. 

Însă acesta vine cu un puternic deficit democratic, prin faptul că:

  • Locul atribuit socialiștilor este rezultatul unei înțelegeri în spatele ușilor închise între șefii de stat și de guvern europeni. Ca rezultat, liberalii și popularii nu s-au prezentat cu niciun candidat. Sassoli este, într-o oarecare măsură, înclinat mai degrabă spre consens, ceea ce a reprezentat încă un atu. 
  • În turul al doilea a obținut 51,72% din voturile valabil exprimate, însă doar 49% din voturile exprimate și, în uitându-ne pe numărul total de deputați europeni, doar 45,93% dintre aceștia l-au votat ca președinte al lor. Sassoli nu are nici majoritatea voturilor exprimate, nici majoritatea europarlamentarilor. 
  • Pe plan intern, partidul din care provine a pierdut alegerile, situându-se pe al doilea loc. Dacă în 2014 avusese aproape 41% din voturi, în 2019 a obținut aproape 23% din voturi, remarcându-se cu o scădere de 18 puncte (în jur de 5.200.000 de alegători au părăsit Partidul Democrat între timp), 19 mandate în loc de 31. Situația este validă și pentru circumscripția unde a candidat, tot locul al doilea pentru Partidul Democrat (26%, 1.488.260 de voturi), unde a fost locul al doilea pe listă. 
  • Preferințele alegătorilor pentru David Sassoli sunt și ele în scădere. În 2009, după ce și-a părăsit cariera jurnalistică, obținuse 412.502, în 2014, acesta obținuse 206.170, iar în 2019 doar cu 128.572 de preferințe individuale. Deși a fost locul al doilea pe lista Partidului Democrat în circumscripția sa, cele 128.572 de preferințe l-au situat pe poziția a treia în topul alegătorilor. 
  • Deși este membru al Parlamentului European din 2009, fiind la al treilea mandat din partea Partidului Democrat din Italia, David Sassoli nu s-a remarcat, fiind o figură necunoscută publicului european. VoteWatch Europe îl plasează între locurile 80 și 90 în topul europarlamentarilor în funcție de influență. Monica Macovei, Siegfried Mureșan, Ioan Mircea Pașcu și Adina Vălean aveau o influență mai ridicată conform aceluiași clasament. Iar la capitolul prezență la voturi în legislatura precedentă, Sassoli este pe locul 584, conform sursei amintite. 

Pentru doi ani și jumătate, socialistul David Sassoli va fi vocea forului care reunește reprezentanții cetățenilor europeni. În preferințele a 128.000 de alegători în circumscripția sa, într-un partid cu șase milioane de alegători (într-o țară cu o populație de peste 60 de milioane de locuitori, dintre care vreo 50 de milioane alegători) și cu voturile a mai puțin de 50% din europarlamentari. 

parlamentul european, strasburg
sursa imagine: European Parliament/Flickr

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *