Cum rămâne cu dezvăluirile WikiLeaks?

logo

Cum rămâne cu dezvăluirile WikiLeaks?

În loc să militeze pentru drepturi și pentru democratizare, liberali progresiști din Statele Unite, alături de o serie de analiști din presa mainstream, au început un război împotriva WikiLeaks.

Campania de denigrare a organizației pro-transparență nu a apărut acum și chiar a început să urce cu viteză în timpul campaniei pentru prezidențialele din Statele Unite, în care opțiunea WikiLeaks a fost anti-Hillary Clinton (pe fondul unei imagini împotriva sistemului).

Recent, WikiLeaks a dezvăluit ceea ce era așteptat după campanie de teasing pentru #Vault7, respectiv câteva mii de documente provenind de la Centrul pentru cyberintelligence  al CIA de la Langley, Virginia, care arată cum hackerii agenției profitau de vulnerabilitățile unor sisteme IT pentru diferite operațiuni. De la Apple iPhone, Google Android, Microsoft Windows până la televizoarele inteligente Samsung și implanturi dentare, toate acestea puteau fi subiectul hackerilor CIA, multe dintre ele putând fi transformate în arme cibernetice și în instrumente de monitorizare pentru diferite ținte. Mai mult, în loc să fie dezvoltat un sistem de colaborare între cei care au descoperit vulnerabilitățile sistemelor antivirus și producătorii acestor sisteme, CIA se folosea de aceste vulnerabilătăți pentru a evita antivirușii.

Dezvăluirile WikiLeaks arată totodată și cum Consulatul din Frankfurt al Statelor Unite era folosit de CIA pentru interceptare comunicațiilor din Europa și Asia, pentru dezvoltarea de softuri de spionaj și pentru lansarea de atacuri cibernetice1. Această procedură este, de exemplu, motivul pentru care Statele Unite au expulzat o serie de diplomați ruși la sfârșitul anului trecut într-un conflict diplomatic rămas fără măsuri de retaliere, luat chiar în derâdere de partea atacată.

logo

imagine: WikiLeaks/Shutterstock.com

Dezvăluirile WikiLeaks ridică o serie întrebări cu privire la activitatea agenției americane și controlul democratic aferent. De altfel, comunicatul WikiLeaks este centrat în jurul promovării dezbaterii publice pe o serie de subiecte precum2:

  • în ce măsură capabilitățile de hacking ale CIA depășesc mandatul acestei agenții;
  • în ce măsură este supravegheată de către public această agenție;
  • problema securității, creării, utilizării, proliferării și controlului democratic al armelor cibernetice.

Pe 8 martie, CIA a oferit o poziție publică3 cu privire la acest incident, un răspuns standard, de altfel, în care a oferit suficiente informații pentru startul dezbaterii:

  • nu comtează asupra autenticității documentelor sau asupra oricărei investigații privind sursa lor;
  • misiunea CIA este de „a colecta agresiv informații străine de peste hotare pentru a proteja America de teroriști, state națiune ostile și alți adversari”;
  • din punct de vedere legal, CIA nu poate efectua „acasă” (comentariu: pe teritoriul american, bănuiesc) supravegheri electronice având ca țintă indivizi;
  • publicul american ar trebui să fie îngrijorat de dezvăluiri care pot păgubi activitatea de intelligence.

Revenind la politică și grupuri active în societate, în istoria recentă, libertarienii, anarhiștii și câteva grupuri de stânga au militat pentru lărgirea spectrului drepturilor omului, al democratizării societăților, controlului democratic al statului și promovării cosmopolitanismului, cărora le alăturăm, mai mult sau mai puțin, anumite reacții ale anumitor grupuri conservatoare.

Fac această paranteză, deoarece vreau să o conectez la realitatea actuală, în care stânga privită cu multă admirație de mulți tineri și nu numai din țară acționează contrar ideilor pe care le promovează. Am văzut opoziție la inaugurarea lui Trump, nu am văzut nicio reacție la tendințele totalitare ale unor organizații guvernamentale. Nu mai spun faptul că reacția este mai degrabă de condamnare a dezvăluitorilor pentru că se opun politicii de stat.

Astăzi, unii liberali progresiști, democrații americani și alți etatiști și beneficiari ai sistemului, incluzând aici și republicani, merg mână în mână cu persoanele care cântă discursul securității naționale fără limite și fără control. Nu e de mirare în acest sens că cei care au ieșit învingători din competiția electorală din Statele Unite de anul trecut au fost Donald Trump și Bernie Sanders.

Desigur, am putea introduce un criteriu al cetățeniei și al apartenenței la o comunitate națională care acceptă încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor altor state de către o agenție care protejează primul grup. Este de fapt ceea ce spune și CIA în poziția publică, o poziție legitimă din punctul de vedere al activității și misiunii instituției respective. Devine problematică dezbaterea internațională, în care inclusiv cetățenii statelor libere pot fi urmăriți de alte state democrate.

Sunt însă câteva provocări puse de reacția unei părți importante a societății civile internaționale, astfel încât putem să ne întrebăm în ce măsură acestă societate civilă reflectă spiritul democrației liberale pe care și-l asumă:

  • afirmă că WikiLeaks publică cu prioritate dezvăluiri care afectează securitatea unor state care pot fi încadrate ca democrații și aceste demersuri nu urmăresc state autoritare sau totalitare, ceea ce este o falsă problemă (poveste lungă de explicat, merită o atenție separată);
  • preia mai degrabă în dezbatere problematica expusă de Agenția Centrală de Informații, ceea ce deturnează deja discuția; din momentul în care dezbați problematica din punct de vedere al securității naționale, deja limitează dezbateri alternative: cooperarea internațională, transparență și control democratic și nu numai;
  • apar narative alternative în care WikiLeaks este etichetată ca o organizație „anti-americană”, instrument al conspirațiilor Casei Albe sub Donald Trump și front al serviciilor rusești – a se vedea în acest sens un articol din Foreign Policy4, deși nu există nicio dovezi în acest sens. WikiLeaks este o organizație media non-profit, multinațională, și o bibliotecă de documente oficiale obținute prin scurgeri de informații, cu sprijin de pe mai multe continente.

Este îngrijorător cum unii „democrați” cu ghilimele încearcă să portretizeze astfel demersurile unei organizații a societății civile din niște democrații considerate dezvoltate, referindu-mă prin „unii” la niște persoane care declară că militează pentru libertate, confidențialitate, transparență și nu numai.

Cu ce ar fi diferită lupta unor instituții ale statului sau a unor politicieni cu o organizație media sau a societății civile de ceea ce se întâmplă acum în Turcia, Rusia și alte state autoritare în care opoziția civilă critică, cu impact politic, este persecutată?

Este exact ceea ce făceau unii „tineri frumoși și liberi” care cereau închiderea România TV și a Antena 3 pentru că se concentrau pe alte fapte și aveau altă poziție publică față de proteste. Alți tineri „frumoși și liberi”, prin alte părți, vor ca Trump să lupte cu WikiLeaks, iar în numele libertății și respectării drepturilor omului să limiteze libertatea și drepturile. Însă nu se va întâmpla, căci s-ar deschide o cutie a Pandorei, cu rele cu dedicație pentru societatea civilă, adică ceea ce se întâmplă prin alte regimuri.

În încheiere, știm că vor fi știri în perioada următoare, respectiv anchete prin care să se descoperi contextul scurgerilor de informații și cine este/cine sunt vinovații. FBI și CIA vor face o investigație, comisiile de specialitate din Congres vor face anchete, WikiLeaks va face și alte dezvăluiri.

  1. Spiegel Online, 2017, martie 7, CIA spies may also operate in Frankfurt, http://www.spiegel.de/international/world/wikileaks-data-dump-on-cia-spying-vault-7-a-1137740.html []
  2. WikiLeaks, 2017, martie 7, Vault 7: CIA hacking tools revealed, press release, https://wikileaks.org/ciav7p1/ []
  3. Central Intelligence Agency, 2017, martie 8, CIA statement on claims by WikiLeaks, https://www.cia.gov/news-information/press-releases-statements/2017-press-releases-statements/cia-statement-on-claims-by-wikileaks.html []
  4. Foreign Policy, 2017, martie 8, WikiLeaks has joined the Trump Administration, https://foreignpolicy.com/2017/03/08/wikileaks-has-joined-the-trump-administration/ []

Sunt Mădălin Blidaru și doresc să îți spun „bine ai venit” în casa mea digitală. Sper că ai găsit informații folositoare și un mediu plăcut. Sunt blogger și scriu aici de aproximativ șapte ani. Urmăresc ceea ce se întâmplă în social media și, în același timp, pe glob. Pregătit în domeniul relațiilor internaționale, pasionat de dezvoltare sustenabilă, m-am implicat în numeroase proiecte și acțiuni pornite cu gânduri bune; am trecut prin mai multe organizații, fie ele locale, naționale sau internaționale, de unde am avut ce să învăț. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale. Toate cele bune!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *