Cum împart PSD și PNL studenții din România în două categorii

tren cfr bucuresti romania

Cum împart PSD și PNL studenții din România în două categorii

Cea mai nouă ispravă a PSD și PNL constă în încercarea de a împărți studenții din România în două categorii în funcție de domiciliu, cei cu gară în localitate și cei fără gara în localitate, pentru a asigura celor cu gară în localitate transportul gratuit, iar pe cei fără gară în localitate punându-i să plătească. Schimbarea ar urma să afecteze inclusiv deplasările în afara rutei localitate domiciliu – localitatea în care se află instituția de învățământ, întrucât celelalte călătorii, indiferent de scopul acestora, ar fi supuse vechilor taxe, poate chiar mai mult.

Așa arată amendamentul propus de senatorii Eugen Teodorovici (PSD) și Florin Cîțu (PNL) la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și modificarea și completarea unor acte normative.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat favorabil proiectul de lege cu două amendamente, unul referindu-se la limitarea descrisă mai sus. În termenii proiectului de lege, amendamentul propune limitarea „gratuității la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe distanța dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care se află unitatea de învățământ la care frecventează cursurile”.

Dacă proiectul de lege va fi aprobat, va fi imposibil pentru actele administrative ulterioare să corecteze acest amendat care, practic, creează această diferențiere artificială în funcție de nivelul de dezvoltare economică a localității în care își au domiciliul studenții (și elevii din ciclul liceal).

Înainte de a face comentarii de natură politică cu privire la această modificare, sunt necesare o serie de precizări cu privire la impactul acestei modificări.

În primul rând, reprezentanți ai Guvernului României au precizat în luna ianuarie că este o măsură sustenabilă economic, impactul fiind de aproximativ 100 de milioane de lei pe an, beneficiind peste 464.000 de studenți.

În al doilea rând, studenții sunt deja în categoria grupurilor dezavantajate, fiindu-le destul de greu să își finanțeze studiile, iar locurile de muncă (part-time sau full-time), unde există, nu fac altceva decât să împiedice desfășurarea unei activități universitare la adevarata capacitatea, ceea ce se traduce într-o pregătire mai slabă pentru piața muncii.

Desigur, ar putea fi invocate aici argumente ce țin de comportamentul unor cazuri particulare, însă nimeni nu poate nega că activitatea personală și academică a unui student nu este puternic afectată de desfășurarea unor activități la un loc de muncă, fie că vorbim de orele care sunt luate de la studiu și duse în orele petrecute la locul de muncă, fie că vorbim de orele suplimentare luate din odihnă și nu numai. În esență, reduce calitatea procesului de învățare și calitatea demersurilor universitare, slăbind totodată pregătirea studentului respectiv pentru piața munci.

tren cfr bucuresti romania

sursa imagine: rear view of train conductor/Shutterstock.com

În al treilea rând, există stereotipul că această facilitate va fi folosită doar pentru a merge la mare și la munte, pentru distracție și atât. Pe de o parte, îngrijorarea este una reală, statul neavând nicio datorie de a subvenționa călătoriile la plajă ale studenților. Dacă se făcea o dezbatere publică serioasă, probabil am fi găsit modalități de restricționare a călătoriilor gratuite în aceste condiții – de exemplu, prin dovedirea faptului că acea călătorie are într-adevăr un scop academic/profesional, ceea ce s-ar putea să fie mai scump din cauza demersurilor birocratice pe care le forțează. Însă ceea ce voiam să indic este faptul că aceste călătorii vor fi folosite și în alte scopuri utile din punct de vedere al formării: seminarii, conferințe, proteste, călătorii și chiar întâlniri de lucru pentru diferite proiecte, întrucât inițiativa tinerilor, cel puțin în domeniul antreprenoriatului, este îngrijorător de redusă și în descreștere.

În al patru rând, ceea ce consider că este cel mai îngrijorător, este faptul că amendamentul este contrar principiilor de bază ale doctrinelor liberale și social-democrate prin lărgirea inegalității sociale în funcție de localitatea de domiciliu. Impactul amendamentului este unul regresiv, dacă plecăm de la realitatea că mediile rurale și cele urbane fără gări sunt medii mai puțin dezvoltate și mai dezavantajate, prin faptul că îi pune tocmai pe cei care întâmpină mai multe dificultăți să suporte mai multe costuri. Oricum vor avea mai multe costuri, întrucât intervine un cost suplimentar de transport între localitatea în care se află stația feroviară și localitatea de domiciliu, deci deja acționează în acest sens, însă inegalitatea va fi încurajată și mai mult prin modul în care a fost formulat amendamentul de cei doi senatori. Iar din această inegalitate va suferi cel mai mult tocmai România prin limitarea investițiilor în resursa umană la jumătate din țară. Iar efectele nu se vor vedea acum, ci peste o generație.

De precizat faptul că cele trei comisii ale Senatului prin care a trecut proiectul au dat avize favorabile (Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului pe 17 ianuarie, fără amendamente, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, pe 14 februarie, cu amendamentul ca această gratuitate să fie oferită studenților sub 35 de ani, adică studenților care au statutul de tineri conform legislației în vigoare, și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, cu amendamentele amintite).

Sper ca modificările discutate mai sus, referindu-mă la cele care au venit din Comisia pentru buget, să nu fie aprobate de Senat întrucât impactul social este considerabil și nu există informații care să susțină aceste modificări. De precizat faptul că din Comisia respectivă fac parte senatori PSD, PNL, USR, ALDE și UDMR și verificând paginile unor aleși din comisia respectivă din toate partidele amintite mai sus nu am văzut preocupări față de aceste modificări, ceea ce arată că nu există opoziție parlamentară față de respectivele amendamente.

Sunt Mădălin Blidaru și doresc să îți spun „bine ai venit” în casa mea digitală. Sper că ai găsit informații folositoare și un mediu plăcut. Sunt blogger și scriu aici de aproximativ șapte ani. Urmăresc ceea ce se întâmplă în social media și, în același timp, pe glob. Pregătit în domeniul relațiilor internaționale, pasionat de dezvoltare sustenabilă, m-am implicat în numeroase proiecte și acțiuni pornite cu gânduri bune; am trecut prin mai multe organizații, fie ele locale, naționale sau internaționale, de unde am avut ce să învăț. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale. Toate cele bune!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *