Cum am învățat limba engleză?

Acum, că tot am terminat liceul, am început să destăinui amintiri despre diferite materii. Lista articolelor de acest gen va continua, probabil, mult timp înainte. În articolul acesta voi aminti cum am învățat limba engleză, o limbă absolut necesară în anul 2013, când globalizarea și americanizarea ne-a cuprins.

Din proprie experiență, pot spune că am învățat limba engleză din plăcere, din neplăcere, experimental, din nevoie, de drag, dintr-o dorință de afirmare și de învățare a acesteia și lista continuă. Am învățat din cărți, din filme, din melodii, prin contactul direct cu persoane din alte civilizații, fiind o provocare folosirea în schimbul de informații doar a limbii engleze și a limbajului corpului. English & body language. A funcționat.

Am început să învăț limba engleză în clasa a V-a, până în acel moment singurul contact cu limba lui Shakespeare fiind doar un mic dicționar englez-român (vechi de vreo douăzeci de ani) și cărțile Yu-Gi-Oh! cu descrierea în limba engleză. Eram fascinat de acel joc și trebuia să învăț cuvinte ca să aflu ce efecte produc, cum se câștigă o bătălie și așa mai departe. Acesta este unul dintre dezavantajele lipsei desenelor animate în limba engleză. În perioada gimnaziului, m-am bucurat de o bună îndrumare din partea profesoarei de limba engleză și mi-am pus foarte bine bazele citirii și gramaticii.

Au trecut patru ani și am ales Colegiul Național „Unirea” din Focșani, liceu pe care l-am absolvit anul acesta. M-am înclinat prea mult și am căzut peste matematică – informatică. Dar asta nu e tot, căci  specializarea mea timp de patru ani de liceu a fost matematică – informatică – intensiv limba engleză (terminând cu un atestat de competențe lingvistice – limba engleză). Patru ore pe săptămână de engleză la școală, unde, din fericire, au fost abordare diferite modalități de învățare: citire cărți (am povestit aici și aici despre asta), vizionare filme în engleză și interpretarea acestora, diferite jocuri didactice etc.

Colegiul National Unirea - promotia 2009-2013

Am încercat să particip și la faza locală, în 2009, din câte îmi amintesc, la Olimpiada de Limba Engleză și mi-am dat seama că am destul de mult de recuperat. Desigur, am acceptat astfel de provocări, Cangurul Lingvist fiind alta, pentru că examinarea era și este una dintre cele mai bune metode de învățare. Înveți din greșeli, memorezi ceea ce ți-a atras atenția.

Timpul a trecut și… nu am avut pe niciun semestru media 10 la această materie. În clasa a X-a, pe la sfârșit, ajunsesem să vizionez filme fără a mai avea nevoie de subtitrare, să înțeleg destul de bine ceea ce citesc și, tot atunci, am descoperit și the University of Leeds (voi spune ce legătura are asta cu mine în câteva paragrafe, mai jos).

Ajung în clasa a XI-a și îmi certific competențele lingvistice în limba franceză (DELF), iar la final, vizitez Iașiul pentru susținerea examenului Cambridge for Advanced English, la British Council. Ziceam că C1 pe European Languages Common Framework era ok pentru a-mi îndeplini toate țelurile (ținând cont că, fără pregătire, am obținut asta și că aceea a fost prima mea experiență adevărată de speaking).

Vara, însă, și toamna a continuat cu o serie de experiențe în care am fost „obligat” să folosesc limba engleză și să învăț prin diferite experiențe. Două schimburi de tineri internaționale ( „The ABC to a true European citizenship”, „Reflecting our old routes in the rural youth employment”) au însemnat două săptămâni de vorbit engleza. În toamna, am fost din nou nevoit să o aplicat într-o excursie până la Bruxelles și înapoi („Europa mai aproape de Consiliul Național al Elevilor”), unde, în orașele prin care am umblat, aceasta era limba universală.

Desigur, aceste experiențe de învățare era continuate în viața de zi cu zi (și sunt continuate) cu ascultarea unor emisiuni radio pe postul de Internet al BBC, ascultarea unor audiobooks de la LibriVox, citirea diferitelor articole din diferitelor articole.

Cu sprijinul UK Study România, fiind reprezentant în Vrancea, m-am decis să aplic la o serie de universități britanice și, spre mulțumirea mea, pe 7 noiembrie, primeam cele două răspunsuri pozitive de la University of Leeds: French and Politics, respective French and International Relations. Super! Desigur, și cu vestea că va trebui să susțin examenul IELTS.

Folosind doar Botoșani Model United Nations, o simulare a procesului decizional din cadrul Națiunilor Unite, desfășurată în limba engleză, ca pregătire, în mai am plecat la București, ca în vacanță, unde am susținut și examenul IELTS, unde am luat un 6.5.

Ce urmează?

Ei, bine, voi continua să aprofundez, practic, limba engleză. Sunt șanse destul de mari să fac acest lucru chiar în cadrul universității din UK la care voi pleca, dar, și în România, există posibilități de dezvoltare pe această latură. Viitorul îmi va da cel mai sigur răspuns!

Cam așa am învățat eu limba engleză…

Pentru voi, dragi cititori, țin să reamintesc că învățarea într-un mod distractic, într-unul nonformal sau informal, precum și prin diverse experiențe, este cea mai bună metodă de dezvoltare a abilităților lingvistice. Shakespeare School oferă cursuri de vară pentru copii, bazate pe aceste metode.

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

3 Replies to “Cum am învățat limba engleză?”

Comments are closed.