Cum a arătat strategia de comunicare a Guvernului pe COVID-19?

Cum a arătat strategia de comunicare a Guvernului pe COVID-19?

În iulie 2020, 45% dintre români aveau dubii cu privire la existența virusului, iar o parte semnificativă a acestora credeau că este o invenție. Încrederea în comunicatele Guvernului României era la doar 36%. Acestea sunt niște prime date ale unei agenții de cercetării de piață, așa cum sunt transmise de Știrile Pro TV. Alte date arată că aproape jumătate dintre români (48%) erau mulțumiți de măsurile luate de Guvernul României pentru protejarea populației în timp de pandemie. IRES mai spune că 6 din 10 erau nemulțumiți de politica economică a Guvernului. 31% dintre respondenți erau destul de puțini îngrijorați sau deloc îngrijorați de posibilitatea infectării personale.

Când 45% din cetățeni au dubii că există acest virus după o stare de urgență marcată de măsuri de confinare pe jumătate de planetă, în condiții de presă liberă, după investiții de zeci de milioane de euro ale Guvernului în publicitate pro-mască, este o mare problemă. Desigur, acest lucru vine la 4-5 luni de la primele cazuri din țară. Mai ales că această imagine vine după gafe repetate în comunicarea publică a Guvernului, petreceri fără limită cu participare pe măsură ale guvernanților, decredibilizarea eforturilor medicale pe multiple fronturi. Un grup de comunicare strategică format acum șapte luni la nivel guvernamental nu comunică nici acum bine situația coronavirusului. Nu mai punem faptul că s-a încercat secretizarea unor indicatori și faptul că nici acum nu știm componența nominală a Grupului de Comunicare Strategică.

În teorie, Guvernul ar fi avut acces la cele mai bune resurse de educație și conștientizare publică. Cu excepția unor decidenți scoși la înaintare, măsurile de acest tip au fost aproape inexistente, noroc cu răspândirea virusului și o mobilizare exemplară a societății civile și unor grupuri dezinteresate pentru a atrage atenția la cele mai bune informații privind SARS-COV-2 și COVID-19. Unii indicatori nu au fost raportați nici în campania pentru alegerile locale din 27 septembrie, făcând o pauză, deși răspândirea, după cum vedem astăzi, a continuat. Practic, cineva a venit și a pus interesele electorale deasupra intereselor de sănătate publică. Nu mai adăugăm faptul că au fost miniștri care s-au călcat unii pe alții. În timp ce unii făceau eforturi cu bună credință, alții încheiau protocoluri preferențiale cu Biserica Ortodoxă Română.

De la scandalul cu secretizarea datelor pe județe și a componenței Grupului de Comunicare Strategică, știm cine se ocupa de coordonarea comunicării pe această temă. Desigur, informații pe surse. Este vorba de un consilier de stat de la nivelul Guvernului României, un personaj care înainte se ocupa de comunicarea de la partid. De la redactarea comunicatelor de presă pentru partid, personajul în cauză s-a trezit pe linie politică responsabil de coordonarea comunicării la nivel guvernamental. O spune CV-ul său de pe site-ul Guvernului României. În locul unui profesionist în comunicare, a fost preferat omul de la partid pentru comunicarea guvernamentală.

Astăzi, 12 octombrie, aflăm că acest coordonator al comunicării la nivel guvernamental este un amator. A făcut niște cursuri universitare, dar este nelicențiat, îi lipsește experiența pe comunicare strategică, coordonare strategică, elaborare de strategicii, politici de comunicare ș.a.m.d. A făcut niște cursuri desigur, acestea nu au treabă cu domeniul comunicării sau cu temele amintite. Are niște cursuri de câteva zile la o fundație de partid pe strategie de comunicare și niște cursuri de jurnalism la bază, plus câțiva ani în care a fost reporter la mai mulți angajatori.

Nu am nicio problemă cu această activitate și nici nu mă interesează cât de bine și-a făcut treaba acolo. Problema pe care o ridic este alta: coordonatorul comunicării la nivel guvernamental este un amator. Săracul, a mai fost prins și de pandemie. Cu un nivel intermediar la limba engleză și începător la franceză, nici nu ar trebui să ne mire nesincronizarea între fluxul informaționale și direcțiile strategice la nivel european și internațional, pe de o parte, și ceea ce se întâmpla la nivel național.

Este o întrebare legitimă cum a arătat strategia de comunicare pe COVID-19 în ultimele șapte luni. Cum s-a ajuns ca în 4-5 luni de zile să ai aproape jumătate din români cu dubii cu privire la existența unuia dintre cei mai periculoși viruși cu care s-a confruntat umanitatea în ultimul secol? Întreb despre strategie pentru că, la final, mor oameni din cauza unor strategii de comunicare prost făcute. Și asta fără să adaug problemele cauzate de președinte, prim-ministru și liderii politici iresponsabili de la putere și opoziție. Domnul fără licență s-a ocupat tocmai de coordonarea comunicării la nivel guvernamental. Și are performanțe tragice.

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *