Criza diplomatică din Golf. Câteva detalii

multiculturaly

Criza diplomatică din Golf. Câteva detalii

Qatar, un mic stat cu o populație la fel de mică (în jur de 2,6 milioane de locuitori, dintre care doar vreo 300.000 sunt de etnie qatari), în topul bogăției pe cap de locuitor la nivel global (locul IV, alături de state precum Luxemburg, Singapore), s-a trezit cu o criză diplomatică.

Arabia Saudită, singurul vecin cu care are granițe terestre, a anunțat tăierea legăturilor diplomatice, anunț urmat de Bahrain, Egipt, Yemen, Emiratele Arabe Unite și unul dintre cele trei guverne care se bat pentru Libia. Și Maldive. Motivul declarat? Sprijinirea de către Qatar a unor grupări teroriste și sprijinirea Iranului.

Povestea a început în urmă cu aproape două săptămâni, când un aparent atac cibernetic la adresa agenției de știri de stat din Qatar s-a lăsat cu publicarea unor comentarii neadecvate ale emirului în legătură cu o serie de grupuri politice și alte state. Partea qatari spune că nu sunt adecvate, iar celelalte părți au luat știrea ca adevărată. Partea a doua a fost un alt atac, aparent cu origini în Qatar, în care contul de Twitter al ministrului Afacerilor Externe al Bahrainului a fost hăcuit.

Iar înainte de atacuri, președintele Donald Trump a făcut o vizită în Arabia Saudită, încheind un superb, magnific, „tremendous” contract pentru achiziția de armament. Era cu câteva zile înainte.

Qatar se întâmplă să fie nu doar unul dintre cele mai bogate state din lume (per capita), bazându-se pe rezervele de resurse petroliere la care are acces, dar și unul dintre cele mai influente. În 20 de ani, televiunea Al-Jazeera și-a dezvoltat o rețea admirabilă pe plan global și concurează, e drept că la un nivel mai mic, cu CNN, de exemplu, în privința știrilor internaționale. Plus că are televiziuni locale în aproape toată zona arabă. Qatar Airways este un alt exemplu de succes. Infrastructura la fel. Iar din punct de vedere al dezvoltării umane, acum se află în topul statelor arabe. Dreptul femeilor de a vota în alegeri municipale, inaugurarea unei biserici romano-catolice în 2008, pregătirea pentru Cupa Mondială FIFA în 2022. Sunt și lucuri bune (infrastructura, șomajul aproape inexistent, fondul suveran de investiții, planurile pentru investițiile viitoare, investițiile în alte părți ale lumii, lipsa încă a taxelor, asigurările sociale) și lucruri mai puțin bune (luarea deciziilor și transferul puterii, semi-liberalizarea pieței interne, politica privind imigrația).

Criză diplomatică? În curând va fi și economică. Gulf Air, Egypt Air, Emirates, FlyDubai, Air Arabia, Saudi Arabian Airlines, Etihad Airways și-au suspendat imediat zborurile către și din Qatar. Și Qatar Airways și-a suspendat zborurile către Arabia Saudită. Și poate și mai mult.

  1. Diplomații Qatarului din Bahrain au 48 de ore să părăsească țara;
  2. Toate statele amintite mai sus au comandat cetățenilor să părăsească în maximum două săptămâni țara.

Povestea e mai complicată. Istoric, Qatarul a fost sub conducere saudiților, a Bahrainului, otomană, iar mai recent protectorat britanic, într-o coaliție relativ federală ce avea să ajungă Emiratele Arabe Unite după ce Qatarul își declară independența.

Politic și militar, în ultimele decenii a fost relativ de partea Occidentului și vecinilor din Arabia Saudită în conflicte, incluzând:

  • Sprijin pentru forțele care lupta împotriva Irak-ului în Războiul din Golf din 1991;
  • Sprijin masiv pentru Statele Unite în invadarea Irak-ului în 2003;
  • Găzduirea celei mai mari baze militare a Statelor Unite din Orientul Mijlociu;
  • Alăturarea operațiunilor NATO în Libia, sprijinin opoziția libiană;
  • Finanțarea rebelilor în războiul civil din Siria pentru achiziția de arme;
  • Încercarea de a încuraja un dialog politic pentru pacea din Afghanistan;
  • Participarea în intervenția condusă de Arabia Saudită în Yemen împotriva rebelilor houthi.

Motivul amintit de țările care au rupt legăturile diplomatice circulă în medii informale de câțiva ani buni. Izolarea abia acum a Qatarului este cel puțin suspicioasă, având în vedere câteva avantaje strategice ale Qatarului. Într-un astfel de context, privim cu transportatorii de alimente sunt blocați, de exemplu, la granița cu Qatarul din alte părți (precum Arabia Saudită), cum companiile aeriene controlate de statele aflate în conflict se supun deciziilor politice, cum porturile, la fel, blochează accesul bărcilor din Qatar. Dezvăluirile în urma atacului cibernetic de acum două săptămâni nu sunt o noutate. Inclusiv unele state care sunt dependente de resursele furnizate de Qatar s-au alăturat de cealaltă parte a baricadei.

Neconsiderarea de către o parte a liderilor din Qatar a Hamasului, Hezbollahului și Frăției Musulmane ca fiind organizații teroriste, disputele privind recunoașterea părții legitime în dialogul privind situația Palestinei, sprijinul oferit grupărilor de mai sus și unor afiliate acestora direct sau mai puțin direct, influența asupra leadershipului grupărilor de mai sus, politica externă nuanțată și dialogul cu Israel și Iran, modul în care este relatată situația din Orientul Mijlociu prin intermediul canalelor Qatarului conturează actuala criză.

Iranul și Turcia fac, în acest moment, apel la dialog, iar Statele Unite prin vocea secretarului de stat fac apel la unitate, Pakistanul se distanțează de poziția Arabiei Saudite. Statele aflate în conflict, cu excepția Egiptului, Libiei și Maldive, fac partea din OPEC și GCC, două organizații internaționale cu scop economic.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla în viitorul apropiat.

Sunt Mădălin Blidaru și doresc să îți spun „bine ai venit” în casa mea digitală. Sper că ai găsit informații folositoare și un mediu plăcut. Sunt blogger și scriu aici de aproximativ șapte ani. Urmăresc ceea ce se întâmplă în social media și, în același timp, pe glob. Pregătit în domeniul relațiilor internaționale, pasionat de dezvoltare sustenabilă, m-am implicat în numeroase proiecte și acțiuni pornite cu gânduri bune; am trecut prin mai multe organizații, fie ele locale, naționale sau internaționale, de unde am avut ce să învăț. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale. Toate cele bune!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *