Contra-politica siguranței rutiere

Contra-politica siguranței rutiere

Camera Deputaţilor a reexaminat, marţi, ca urmare a unei decizii a CCR, proiectul referitor la circulaţia pe drumurile publice, stabilind că se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu au înscrisurile Poliţiei şi nu sunt amplasate în locuri vizibile. Mai mult, potrivit iniţiatorilor legea va interzice poliţiştilor amplasarea radarelor în locurile unde acestea nu sunt vizibile, precum curbe sau tufişuri.

Citeste mai mult: adev.ro/prhp2l

Publicația Adevărul relatează recentele modificări la legislația rutieră, aprobate cu o largă majoritate în Parlamentul României, cu sprijinul parțial al judecătorilor Curții Constituționale. Mai sunt și alte modificări pe care le puteți citi în materialul publicat în Adevărul.

Traduc aceste modificări prin faptul că România nu are nevoie de legislația rutieră ca în Germania, căci în Germania se poate ce au interzis deputații români.

După inițiatorii și susținătorii acestei legi, modificările sunt necesare pentru intrarea într-o logică a prevenției.

Însă modificările aprobate arată mai degrabă că scopul era de a mai pune câteva obstacole Poliției Rutiere în sancționarea celor care încalcă legile de bază pentru asigurarea siguranței rutiere. Pe plan internațional, direcția este opusă, cu accentul pus pe aplicarea efectivă a legii.

Viteza excesivă pe drumurile din România nu este o excepție, ci regula. În acest context, dacă vrei să te axezi pe prevenție, previi viteza excesivă, nu previi sancționarea vitezei excesive. Condusul preventiv este o soluție, dar cum poți încuraja acest comportament când în toate zonele în care nu există radare drumul se transformă în jungla vitezei? În acest sens, în state în care sunt foarte multe autostrăzi discuția a început să fie despre cum să limiteze viteza mașinilor.

Evident soluția nu este unică: radare anunțate, mașini inscripționate și mașini neinscripționate, vizibile și mai puțin vizibile, drumuri mai bune, mai puțin corupție rutieră, condus preventiv, redus vitezele legale în zonele cu populație, permise luate pe bune, limitatoare de viteză automate și alte soluții.

Contravențiile sunt o necesitate pentru cei care încalcă Codul Rutier. Și nu trebuie să ne ferim să spunem că aici vorbim de majoritatea populației. Nici nu suntem singurii din Europa în această situație. Este drept că nu știm în 2019 ce procent din șoferii de pe drumurile din România respectă în mod curent legislația rutieră, ce procent o încalcă ocazional și, cel mai important, câți o încalcă constant pe diferite dimensiuni. Dar contravențiile și metodele diversificate de monitorizare a traficului sunt o necesitate tocmai pentru că prevenția funcționează atunci când există conformare din partea participanților la trafic. Ce metode folosești pentru încurajarea conformării?

Totuși, să nu uităm că un astfel de proiect a apărut după ce un deputat a fost prins de Poliția Rutieră încălcând legislația rutieră, ceea ce ridică și mai multe semne de întrebare privind rolul modificărilor legislative.

Despre hotărârea CCR, nu spun decât că argumentația acestora este lipsită de dovezi științifice.

Puteți arunca o privire pe ceea ce spun cei care chiar se preocupă de soluții pentru creșterea siguranței rutiere, atât pentru pasagerii auto, cât și pentru pietoni: The Royal Society for the Prevention of Accidents, European Road Safety Charter, printre altele. Soluțiile sunt complexe, diversificate, iar partea de aplicare a legii și a camerelor reprezintă un element fundamental.

În Regatul Unit, un studiu a arătat impactul camerelor: reducerea cazurilor de viteză excesivă și de coliziune, alături de reducerea deceselor și a injuriilor grave cu 42% în locurile unde erau amplasate radare. Autorii recomandă implementarea unor scheme de calmare a traficului de la 30 mph la 20 mph (de la 50 la 30+ km/h) și măsuri serioase de poliție rutieră.

Fiecare viață contează. În România mor anual mai mulți oameni în accente rutiere față de state precum Regatul Unit (cu o populație de trei ori mai mare), de trei ori mai mulți față de Ungaria sau Bulgaria. Pe datele din 2016, 7,5% din fatalitățile de pe drumurile europene au loc în România, în timp ce doar 3,91% din populația europeană este română. Alte date interesante spun că doar Polonia, la mică distanță, ne depășește la numărul de pietoni care mor anual în accidente rutiere. 98 de decese/milion de persoane în baza accidentelor rutiere fatale, dublu față de media europeană din 2017, în România.

Viteza este unul dintre factorii principali pentru accidentele rutiere (atât luată ca factor unic, cât și în combinație cu alți factori). Deloc întâmplător o serie de companii auto au anunțat limitatoare de viteză (Volvo, BMW, Tesla, etc.) în câțiva ani pentru mașinile produse. Wall-Street.ro spune că mașinile produse de Volvo din 2021 nu vor putea depăși 180 de km/h. Parlamentul European a aprobat o nouă legislație care în câțiva ani va introduce pe plan european aceste limitatoare cu același scop: siguranța rutieră – reducerea accidentelor, a injuriilor și a fatalităților rutiere.

Dar în alte locuri se preferă contra-politica siguranței rutiere…

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *