Oficial, România se situează sub valorile medii ale consumului de droguri la nivel european. Din punctul meu de vedere, sunt destul de mulți care încep să consume, sub orice formă, încă de la 13 ani. Atât pentru SNPP, cât și pentru drogurile ilegale, în jur de 70% dintre respondenți ai declarat că e vina … curiozității.
Rezultatele studiului naţional din
cadrul ESPAD 2011, plasează România între ultimele 10 state europene, ca nivel al prevalenţei
consumului oricărui tip de drog ilicit cel puţin o dată în viaţă în rândul elevilor de 16 ani, ţara noastră
situându-se cu 8 procente sub media europeană înregistrată
Egalitatea de gen:
Din punct de vedere al distribuţiei
pe sexe, România se află printre puţinele state cuprinse în studiu care nu mai înregistrează diferenţe între
fete şi băieţi în ceea ce priveşte prevalenţa consumului de canabis/ haşiş, atât de-a lungul vieţii (alături de
Franţa), cât şi în ultima lună (alături de Federaţia Rusă şi Bulgaria).
Ce preferă studenții? Sau cât, mai exact?
Primul studiu realizat în rândul studenţilor din opt centre universitare din România a indicat o prevalenţă a
consumului de droguri de-a lungul vieţii de 23,2%, aici fiind incluse toate tipurile de droguri ilegale, dar şi
tranchilizante (administrate fără prescripţie medicală) şi substanţele noi cu proprietăţi psihoactive
comercializate sub numele de „droguri legale sau plante etnobotanice”. Conform datelor prezentate, dintre
drogurile ilegale cel mai consumat este canabisul (20,9%), urmat de ecstasy, ciuperci halucinogene,
ketamină, cocaină, LSD şi amfetamine.
Cele mai cunoscute etnobotanice:
Denumirile comerciale de SNPP menţionate cel mai frecvent de către respondenţi au fost: DIESEL,
BONZAI, CATANA şi MAGIC, primele trei substanţe aparţinând categoriei canabinoizi sintetici, iar ultima
substanţă aparţinând categoriei catinone.
Să scăpăm de cei mici (unde ne situăm sub media europeană, probabil datorită religiei, comunismului) și să trecem la categoria „CONSUMUL DE DROGURI ÎN UNIVERSITĂȚI”.
A. Alcool
Consumul de produse alcoolice înregistrează, ca şi în cazul altor studii, cel mai înalt nivel al prevalenţei
consumului de substanţe psihoactive:
marea majoritate (96,4%) a studenţilor au consumat cel puţin o dată în viaţă;
aproximativ ¾ au declarat un consum actual (în ultimele 30 de zile), ceea ce confirmă faptul că
alcoolul este un drog social larg acceptat;
6% au consumat zilnic băuturi alcoolice şi
aproximativ 2 din 3 respondenţi (60,9%) au experimentat cel puţin o dată în viaţă starea de
ebrietate.
Nu știu de ce partea cu consumul de alcool s-a inclus doar pentru cei cu vârsta de peste 18 ani. Să înțeleg că nu e voie, nu contează sau, în România, minorii nu consumă alcool? În ceea ce privește raportul masculin/feminin, primii domină.
La comentariul de mai sus am găsit și răspunsul:
Din analiza vârstei de debut50 pentru consumul de alcool, se evidenţiază următoarele:
cel mai devreme are loc debutul în consumul de şampanie (media – 13,7 ani); urmează debutul în
consumul de vin (media – 14,1 ani), bere (media – 14,4 ani), alcolpop (media – 14,8 ani) şi ţuică,
palincă, vişinată (media – 15,3 ani);
în cazul debutului în consumul excesiv de alcool (cu inducerea stării de beţie): vârsta medie la
debut – 16,3 ani, iar 18,9% – au experimentat starea de ebrietate înainte de 15 ani.
Ce droguri preferă studenții?
Conform datelor prezentate, dintre drogurile ilegale cel mai consumat este canabisul
(20,9%), urmat de ecstasy, ciuperci halucinogene, ketamină, cocaină, LSD şi amfetamine. Heroina
înregistrează valori sub 1%. SNPP au o prevalenţă pentru consumul de-a lungul vieţii de 9,5%, iar
consumul de tranchilizante fără prescripţie medicală înregistrează valoarea de 3,6%.
Se consumă în grup, în majoritatea cazurilor, dar unde? Ei, bine, căminele studențești sunt unul dintre primele locuri:
Locuri de consum – conform datelor din graficul de mai jos, în opinia respondenţilor:
locaţiile cel mai mult asimilate (64,1%) consumului de droguri sunt cele de petrecere a timpului liber:
petrecerile private, discotecile, barurile şi concertele în aer liber;
17,6% au indicat domiciliul prietenilor sau pe cel propriu: acasă la prieteni, cămin studenţesc,
apartament închiriat, acasă la mine;
12,3% au optat pentru imobile părăsite şi parcuri;
5,1% pentru casa dealerului.
Motivele principale: ANTURAJUL, SENZAȚIILE TARI, CURIOZITATEA.
Citește RAPORTUL NAȚIONAL PRIVIND SITUAȚIA DROGURILOR 2012, raport realizat de Agenția Națională Antidrog și Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie. Un document bogat în informații – grupuri specifice, prevenire, politici, context național, problematica, consecințe, tratatement, piața drogurilor și multe alte informații.