Comisii neinteresante pentru eurodeputații din România (I): afaceri economice și monetare

Comisii neinteresante pentru eurodeputații din România (I): afaceri economice și monetare

Una dintre cele mai importante comisii de specialitate din noua legislatură europeană este cea pe afaceri economice și monetare. Alocările se fac relativ proporțional, conform rezultatelor grupurilor politice europene. Astfel, influența în grupurile politice europene contează. Este și una dintre comisiile care, în baza măsurilor care se anunță până în 2024, va juca un rol esențial în consolidarea integrării europene (sau doar a zonei euro, în varianta realistă).

Deși are al patrulea cel mai mare număr de membri, 60, doar un europarlamentar român a fost ales în această comisie, unul dintre cei mai absenți în perioada 2014-2019 și inexistenți în dezbaterile pe politici economice și monetare.

Este corect că rezultatul componenței comisiilor depinde în principal de algoritmul politic și de distribuția generală a grupurilor în Parlamentul European, nu de cel al circumscripției naționale, dar este dezamăgitor că cinci eurodeputați deputați români au alergat/au fost ales pentru a fi parte din comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, probabil din interese de politică internă de moment, în timp ce această comisie ar putea fi în situația de a rămâne neacoperită, ținând cont de dosarele pe care le gestionează.

Dar în comisia pentru afaceri economice și monetare se discută subiecte importante, pe fond, legate de arhitectura economică a Uniunii Europene. Dacă ne uităm la lucrările în curs vedem că este implicată, printre altele, în:

  • procedura legislativă ordinară privind schema europeană de garantare a depozitelor;
  • procedura legislativă ordinară privind statisticile pentru procedura privind dezechilibrele macroeconomice;
  • procedura legislativă ordinară privind administratorii de credite, cumpărătorii de credite și recuperarea garanțiilor reale;
  • procedura de aprobare privind înființarea fondului monetar european;
  • procedura de aprobare privind instituirea unui mecanism de asistenţă financiară pentru statele membre a căror monedă nu este euro
  • procedura de consultare privind măsurile de consolidare a cooperării administrative în vederea combaterii fraudei în domeniul TVA;
  • procedura nelegislativă privind numirea în funcția de vicepreședinte al Consiliului de supraveghere al Băncii Centrale Europene;
  • procedura nelegislativă privind Acordul dintre Uniunea Europeană și Guvernul Canadei cu privire la aplicarea legislației acestora în domeniul concurenței.

Mai mult, este cele mai largi circumscripții par să fi oferit o atenție normală acestei comisii: Germania – opt eurodeputați, Regatul Unit – șapte eurodeputați, Italia – șase eurodeputați, Franța și Spania – câte patru, Polonia, Portugalia – trei, Belgia, Irlanda, Olanda, Grecia, altele – câte doi.

Singura consolare rămâne echipa de back-up, în cazul în care membrii cu drepturi cu drepturi depline vor lipsi de la voturi.  Singurul membru cu drepturi depline în această comisie din circumscripția România este Cristian Bușoi (PNL, PPE). Ca substituenți sunt cinci eurodeputați aleși în România pe 26 mai, unii cu o expertiză îndoielnică în zona de afaceri economice și monetare: Carmen Avram (PSD, PES), Siegfried Mureșan (PNL, PPE), Dragoș Pîslaru (PLUS, RE), Rovana Plumb (PSD, PES), Mihai Tudose (Pro România, PES).  Aceștia vor putea asista, vorbi în comisie și, dacă lipsește membrul cu drepturi depline, chiar vota în schimb. Desigur, un alt motiv de consultare poate consta în arhitectura europeană de luare a deciziilor, suficient de complicată pentru a oferi un cadru pentru participarea altor părți interesate.

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *