Cetățenii europeni nu mai vor ora de vară

Cetățenii europeni nu mai vor ora de vară

O consultare publică online a Comisiei Europene desfășurată între 4 iulie și 16 august 2018 a primit aproximativ 4,6 milioane de răspunsuri în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Subiectul consultării a fost eliminarea orei de vară.

84% dintre respondenți vor ca în Uniunea Europeană să nu se mai schimbe ora, conform rezultatelor preliminare publicate de Comisia Europeană. În România, dintre respondenți, 78% au optat tot pentru renunțarea la schimbarea orei.

76% dintre respondenți consideră schimbarea orei ca fiind o experiență negativă sau foarte negativă, iar printre motivele principale pentru care doresc renunțarea la această schimbare țin de impacturile negative asupra sănătății, de creșterea numărului accidentelor rutiere și de lipsa economiilor de energie.

În urma acestei consultări, Comisia Europeană va veni cu o propunere legislativă adresată Parlamentului European și Consiliului în vederea modificării sistemului anual de schimbare a orei.

Istoria implicării UE în schimbarea orei

Multe sisteme de schimbare a orei în statele europene datează din perioada îndepărtată a Primului Război Mondial și a celui de-al Doilea Război Mondial sau din perioada crizei petrolului din anii 1970.

Din anii 1980, organizațiile predecesoare UE au adoptat treptat acte legislative prin care toate statele membre s-au pus de acord să-și coordoneze modalitățile de schimbare a orei, renunțând la sistemele naționale divergente. Din 1996, toți europenii își mută ceasurile cu o oră înainte în ultima duminică din martie și cu o oră înapoi în ultima duminică din octombrie.

Scopul normelor UE nu a fost armonizarea regimului orar în UE, ci rezolvarea problemelor generate, în special în sectorul transporturilor și în cel al logisticii, de aplicarea necoordonată a schimbărilor orei de-a lungul anului.

Câteva detalii despre sondaj

Este interesantă participarea populației statelor membre în cadrul acestui sondaj online. 3,79% din populația națională a Germaniei a participat la consultare, urmată de 2,94% din populația Austriei și 1,78% din populația Luxemburgului. La capătul celălalt, au participat 0,04% italieni și români, precum și 0,02% britanici.

Dacă Polonia, Finlanda, Spania, Croația, Ungaria și Lituania au peste 90% dintre răspunsuri pentru abolire, Grecia (44%), Cipru (47%), Malta (54%) și Italia (66%) au cele mai puține procente pentru abolire.

sursă grafic: Comisia Europeană

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *