Ce a schimbat Anul European al Dezvoltării?

Ce a schimbat Anul European al Dezvoltării?

În fiecare an, instituțiile promovează anumite tematici. Atrag atenția unui subiect de interes, pun deoparte o serie de finanțări pentru promovarea unor idei mai puțin cunoscute sau încearcă să readucă în atenție un subiect care ne afectează pe toți. Atât instituțiile naționale, cât și instituțiile europene fac asta.  Ce a schimbat Anul European al Dezvoltării?

Anul trecut, Uniunea Europeană a promovat politica sa de dezvoltare internațională, a adus în atenție cooperarea pentru dezvoltare, Uniunea Europeană ca actor global și solidaritatea de care dăm dovadă, ca cetățeni europeni, cu cei aflați într-o lume mai puțin pașnică și care garantează mai puțină bunăstare. 2015, Anul European al Dezvoltării, a celebrat solidaritatea internațională, dar a și sancționat la nivelul publicului incorențele între diferite politici ale Uniunii Europene și obiectivele de dezvoltare internațională. A arătat prin campanii publice cum funcționează ajutorul european pentru dezvoltare și încotro merg aceste fonduri.

În cazul meu, am organizat anul trecut un proiect care a adus în București 50 de tineri din cinci țări europene și, timp de o săptămână, am promovat, discutat și analizat despre dezvoltare sustenabilă și Uniunea Europenă ca actor global. Am ieșit, la acel moment, și în comunitate cu European Citizens, Global Citizens. Mi-a oferit ocazia să fac ceva practic pentru a educa și pentru a crește nivelul de conștientizare a problemelor dintr-o lume mai puțin fericită, dar și pentru a arunca o privire asupra viitorului, sustenabilității și modelelor care lasă o amprentă dezvoltării, care găsesc o balanță între nevoile generațiilor prezente și ale celor viitoare, care echilibrează dezvoltarea cu conservarea și nu numai.

Ce indică eurobarometrul1 special realizat publicat pe 29 februarie 2016, realizat în perioada noiembrie – decembrie 2015?

despre dezvoltare

La nivelul Uniunii Europene

89% dintre cetățenii europeni consideră că este important să ajuți oamenii din țările aflate în curs de dezvoltare, în creștere cu 4% față de anul 2014. 69% sunt de acord că lupta împotriva sărăciei din țările în curs de dezvoltare ar trebuie să fie una dintre prioritățile principale ale Uniunii Europene, iar 50% consideră că ar trebui să fie una dintre prioritățile principale ale guvernului național.

80% dintre europeni sunt de părere că dezvoltarea este în propriul interes al Uniunii Europene, acest procent fiind completat de 73% care consideră că ajutorul pentru dezvoltare este o metodă de luptă împotriva migrației iregulare.

Care sunt principalele provocări pentru țările în curs de dezvoltare?

Contrar percepțiilor pe care le-am putea avea, cetățenii europeni consideră că principalele provocări pentru statele în curs de dezvoltare sunt pacea și securitatea (41%), educația (34%) și sănătatea (34%).

36% au auzit de Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă, iar 10% știu ceea ce reprezintă acestea, comparativ cu 22% care auziseră în 2013 de Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. 7 din 10 respondenți (68%) sunt în favoarea creșterii ajutorului pentru dezvoltare oferit de UE.

provocari in state dezvoltare

La nivelul tinerilor din Uniunea Europeană

9 din 10 tineri europeni consideră că este important să ajuți oamenii din statele în curs de dezvoltare, iar lupta împotriva sărăciei ar trebui să fie, din punctul lor de vedere, una dintre prioritățile principale ale Uniunii (72%) sau a guvernelor naționale (52%).

61% dintre tineri cred că indivizii pot juca un rol important în lupta împotriva sărăciei în statele în curs de dezvoltare, 56% ar plăti mai mult pentru produse din țările în curs de dezvoltare. Au o atitudine mai pozitivă față de media europeană cu privire la rolul voluntariatului, donațiilor către organizații și asistenței oficiale pentru dezvoltare în lupta împotriva sărăciei în statele în curs de dezvoltare.

Contrar așteptărilor, tinerii între 15 și 24 de ani sunt mai puțin dispuși ca cei mai mari de 25 de ani să fie implicați personal în reducerea sărăciei în țările în curs de dezvoltare: 28% față de 34%.

La nivelul României

88% dintre respondenți consideră că este important ajutorul dat persoanelor din statele în curs de dezvoltare. Mai mult, românii au o părere mai bună ca media europeană în privința creșterii ajutorului pentru dezvoltare. 71% dintre respondenți cred că ar trebuie crescut ajutorul pentru țările în curs de dezvoltare, față de 68% la nivel european. 29% dintre respondenții români au auzit de Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă.

77% dintre respondenții din România cred că ajutorul este o modalitate efectivă de a combate migrația iregulară, iar respondenții români sunt, în general, mai pozitivi cu privire la impactul ajutorului pentru dezvoltare în reducerea sărăciei în statele în curs de dezvoltare.

Doar 28% dintre respondenții români ar plăti mai mult pentru produsele venind din statele în curs de dezvoltare, comparativ cu 50% la nivel european. Iar în privința solidarității, 7% s-ar implica personal în sprijinirea statelor în curs de dezvoltare. 42% dintre ei sunt de acord că indivizii pot juca un rol important în lupta împotriva sărăciei din țările în curs de dezvoltare. La nivelul tinerilor, ultimul procent se ridică la 56%. De asemenea, 12% dintre tineri s-ar implica personal în ajutorarea oamenilor din țările în curs de dezvoltare.

media europeana

  1. surse folosite în preluarea și prelucrarea datelor: Raportul Eurobarometrului 441 privind Anul European al Dezvoltării – Perspectivele Cetățenilor asupra Dezvoltării, Cooperării și Ajutorului, realizat la cererea DEVCO  de TNS Opinion & Social, februarie 2016, comunicatul de presă al Comisiei Europene cu privire la lansarea studiului și grafice EuropeAid []

Sunt Mădălin Blidaru și doresc să îți spun „bine ai venit” în casa mea digitală. Sper că ai găsit informații folositoare și un mediu plăcut. Sunt blogger și scriu aici de aproximativ șapte ani. Urmăresc ceea ce se întâmplă în social media și, în același timp, pe glob. Pregătit în domeniul relațiilor internaționale, pasionat de dezvoltare sustenabilă, m-am implicat în numeroase proiecte și acțiuni pornite cu gânduri bune; am trecut prin mai multe organizații, fie ele locale, naționale sau internaționale, de unde am avut ce să învăț. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale. Toate cele bune!

One Reply to “Ce a schimbat Anul European al Dezvoltării?”

  1. Foarte utile informatiile si statisticile. Nu ma mira raspunsurile romanilor, acestia se identifica de multe ori cu tarile in curs de dezvoltare. O ideologie implementata abuziv in constinta noastra. O abordare psihologica ar arata mai mult din acest studiu.

Comments are closed.