Ce facem cu ei? 10 măsuri de răspuns imediat la criza mediteraneană

Probabil voi aborda de acum înainte pe blog mai multe subiecte de politică europeană decât de politică națională. Trecerea este oarecum firească. Nu voi încerca să fiu academic aici, deși uneori s-ar putea să folosesc o serie de concepte mai puțin cunoscute, și nici să am o abordare jurnalistică. Practic, voi continua pe partea de blogging, dar voi scrie mai mult pe teme europene. Nu este primul pas, însă îmi voi exprima opinia cu privire la aceste subiecte, în mod natural. Am zis să spun asta.

Ce facem cu ei?

Europa și Uniunea Europeană au avut și încă mai au în construcția lor o barieră, o frontieră dincolo de ceea ce percepem în mod curent. Până în 2007, am fost dincolo de barieră, chiar dacă am avut norocul să aderăm la acel moment și să începem din 1992 procesele necesare pentru preaderare și, ulterior, aderare. Am avut norocul că am început acest drum imediat după căderea alternativei socialiste și am continuat pe el până în prezent. Suntem în Uniunea Europeană, deci nu putem spune că ne lovim prea des de acest obstacole. Însă ei se lovesc.

Uniunea Europeană este un spațiu al bunăstării pentru popoarele sale, este un spațiu al libertății și securității, democrației, justiției, egalității, statutului de drept, un spațiu inspirat de moștenirea culturală, religioasă și umanistă a Europei. Sunt câteva din principiile care stau la baza a ceea ce este astăzi această construcție, având valori politice și juridice. Dar acest spațiu este de câțiva ani unul criminal plin excluziune. Se estimează că mai mulți de 3400 de refugiați și migranți s- au înecat în 2014 în Marea Mediteraneană în 2014. Încă vreo 600 au pățit același lucru în 2013. Numărul din 2015 crește exponențial, iar Europa nu îi poate face față.

Migranții care mor în Marea Mediteraneană vin din două direcții. La sud, este conflictul din Libia, un război civil care se desfășoară de câțiva ani buni, din 2011. La est se află Orientul Mijlociu și este criza din Siria, unde, din nou, avem un stat eșuat și o criză umanitară de proporții. Nu vreau să amintesc numerele care caracterizează aceste situații. Vorbim de sute de mii de morți și milioane de displaced. În acest timp, Europa rămâne un vis: siguranță, drepturile omului, libertăți, posibilitatea de împlinire financiară și socială, servicii sociale superioare.

Povestea e simplă. Acești oameni riscă, se urcă într-o barcă nu prea bună și încearcă să treacă pe partea cealaltă. Ajung? Depinde. Iar dacă ajung întâmpină servicii depășite și europeni care se uită ciudat. Tradiția europeană și eșecul naționalismului sunt printre factorii care au făcut ca europenii să se uite diferit. Unii întind o mână, alții aruncă cu cuvinte. United Kingdom Independence Party și Frontul Național sunt doar două din partidele din statele europene care sunt puternic anti-imigranți. Critică și nu oferă soluții. Sunt și mulți europeni care se aliază acestor idei.

italia italy
sursa imagine: mediterranean

10 măsuri de răspuns imediat la criza mediteraneană

În acest timp, birocrația și elitele de la Bruxelles încearcă să găsească soluții. Au acordat sprijin Italiei pentru a face față situației. E nevoie de mai mult și e nevoie de strategii pe termen lung. Nu poți să îi primești și apoi să îi lași să facă ce vor, căci nu prea au soluții. Partea de integrare este foarte importantă. Donald Tusk a convocat o întâlnire a miniștrilor de externe pentru a discuta situația pentru 23 mai, iar Federica Mogherini și Dimitris Avramapoulus au anunțat un plan de zece măsuri pentru a face față situației, pe carele voi aminti pe scurt:

  1. Sprijinirea și dezvoltarea operațiunilor Triton și Poseidon prin creșterea resurselor financiare și ale capabilităților;
  2. Capturarea și distrugerea navelor celor care fac această contrabandă;
  3. EUROPOL, FRONTEX, EASO și EUROJUST au datoria de a vedea cum acționează contrabandiștii și de a detecta sursa finanțărilor lor;
  4. EASO va sprijini procesarea aplicațiilor de azil în Grecia și Italia;
  5. Statele membre vor asigura amprentarea tuturor migranților;
  6. Considerarea unor opțiuni pentru relocări de urgență;
  7. Dezvoltarea unui proiect pilot la nivelul Uniunii pentru asigurarea strămutării, oferind un anumit număr de locuri persoanelor care au nevoie de protecție;
  8. Stabilirea unui program de trimitere înapoi a migranților iregulari, coordonat de Frontex;
  9. Împlinirea statelor vecine Libiei într-un proces comun Comisia Europeană – Serviciul European de Acțiune Externă și intensificarea inițiativelor în Niger;
  10. Întărirea delegațiilor europene și trimiterea unor ofițeri de legătură în state terțe cheie pentru a aduna informații cu privire la fluxurile migratorii.

Multiple efecte ale planului propus de Comisie

Setul de măsuri propus de Uniunea Europeană răspunde multor critici aduse Uniunii și, în special, Comisiei. S-a vorbit despre incorențe, soluții incomplete, măsuri necoordonate și sprijin insuficient pentru statele care se confruntă cu această problemă. Deși răspunsul a venit după o tragedie cu peste 900 de morți, este puternic. Este o soluție integrată care va avea mai multe efecte pozitive:

  • dezvoltarea coordonării la nivel european;
  • oferirea de soluții interregionale complementare;
  • dezvoltarea rolului delegațiilor europene;
  • sprijinirea cooperării interinstituționale europene;
  • implicarea activă a statelor membre și un sprijin real de la nivel central;
  • dezvoltarea relațiilor cu nordul Africii după eșecul politicii europene acolo.

Deci am oferit o soluție la întrebarea ce facem cu ei. Este la mijloc între o fortăreață europeană și un spațiu european periclitat și, din punctul meu de vedere, este chiar o soluție sustenabilă. Și mai util ar fi dacă Libia s-ar separa și ar pune punct războiului civil, dar asta nu ține de Europa sau de Statele Unite, ci de complicatul context regional și, mai ales, național libian.

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

2 Replies to “Ce facem cu ei? 10 măsuri de răspuns imediat la criza mediteraneană”

Comments are closed.