Câteva puncte despre ambițiile digitale ale Uniunii Europene

Câteva puncte despre ambițiile digitale ale Uniunii Europene

Pe 19 februarie 2020, Comisia European a prezentat o cartă albă privind inteligența artificială și o comunicare privind strategia europeană în domeniul datelor. Carta albă este deschisă consultării publice până pe 19 martie 2020, la fel și strategia pentru date.

Este primul demers de acest fel la nivel european, fiind o preocupare relativ recentă pe plan international și o provocare  din ce în ce mai vizibilă în realitatea socială, politică și economică europeană. De-asta discutăm despre transformare digitală, într-o propunere eurocentrică. 

De altfel, cu excepția unor măsuri de atragere a investițiilor și de o analiză aprofundată a standardelor etice pentru AI, UE nu a avut în ultimii ani o „strategie” pentru inteligență artificială. La fel și cu datele, unde inițiativele au fost minore (faimosul GDPR venea pe fondul revizuirii reglementărilor de acum aproximativ 25 de ani, iar alte regulamente privind datele au fost dezvoltate mult mai târziu).

Comisarii europeni Margrethe Vestager si Thierry Breton. Imagine: Serviciul Audiovizual, Comisia Europeană

Trei piloni fundamentează orientarea politicii Comisiei Europene în următorii cinci ani:

  • o tehnologie care lucrează în beneficiul oamenilor;
  • o economie competitivă și corectă; și
  • o societate deschisă, democratică și sustenabilă.

De ce contează acești trei piloni? Pentru că sunt construiți pe modelul european și încearcă să aducă contribuții celor trei drecții. Sunt construiți pe istoricul al îmbinării cercetării, dezvoltării și inovării cu o puternică protecție a drepturilor omului și valorilor fundamentale.

Carta alba privind AI recunoaște că principalele riscuri privind inteligența artificială privesc aplicarea reglementărilor pentru protejarea drepturilor fundamentale (printre care și confidențialitatea, protejarea datelor personale și nediscriminarea), precum și aspectele ce țin de siguranță și de asigurare a răspunderii.

Așa că excelența și încrederea sunt selectate ca idei principale în viziunea europeană asupra inteligenței artificiale. Reiese și îngrijorarea față de fragmentarea pieței pe zona de AI în interiorul pieței comune.

Pe lângă o serie de propuneri de acțiune, cu investiții în fiecare stat membru cel puțin sub forma unui hub de inovare pentru AI, Comisia consideră că sunt necesare și o serie de modificări ale cadrului legislativ pentru a face față riscurilor și situațiilor ce țin de aplicarea efectivă a legislației naționale și europene, provocărilor date de limitarea domeniului de aplicare al legislației actuale, schimbării funcționalității sistemelor bazate pe inteligență artificială, incertitudinii asupra distribuției responsabilităților între diferiți actori economici pe lanțul de aprovizionare, schimbărilor conceptuale aduse de AI asupra siguranței și altele.

La fel ca în cazul de mai sus, viziunea despre date este inspirată de o viziune axată pe drepturile fundamentale și valorile europene și de convingerea că ființa umană trebuie să fie centrală. Strategia propune o viziune clară pentru un spațiu european al datelor până în 2030, cu o abordare proactivă asupra fluxurilor internaționale de date.

Ce înseamnă o piață unică pentru date? Practic, acestea vor putea circula în spațiul european și între sectoare spre beneficiul tuturor, reglementările vor fi respectate pe deplin în acest spațiu, incluzând nu numai standardele de protecție a datelor și de confidențialitate, ci și pe cele privind concurența. Mai mult, reglementările privind accesul la date și utilizarea acestora vor fi clare. Înseamnă și o nouă generație de standarde, capacități europene comune pentru cloud, spații sectoriale interoperabile, investiții în noi infrastructuri.

Este estimat că în 2025 economia datelor  va fi de aproape 6% din PIB-ul UE (5,8%), față de 2,4% în 2018, cu aproape 11 milioane de lucrători în acest sector. Nu mai vorbim de volumul de date, unde Comisia amintește o creștere de la 33 ZB în 2018 la 175 de ZB în 2025 pe plan global. Strategia se bazează pe pe mobilizarea unor investiții între 4 și 6 miliarde de euro în total în spațiile europene de date și într-o federație a infrastructurilor și serviciilor cloud.

imagine: Comisia Europeana

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *