Transport public gratuit? Povestea horror!

Transport public gratuit?

Atașez aici câteva comentarii pe care le-am lăsat pe Facebook în privința transportului public gratuit cu biletele subvenționate complet. Mi se par relevante în contextul dezbaterii sterile pe această temă.

Nu susțină măsurile populiste, la fel cum nu susțin modalitatea în care este promovată. Dar sunt mulți care cred în ele, din neștiință, necesitate sau oportunism. Problema e că o asemenea măsură nu face altceva decât să sărăcească și mai mult Primăria Municipiului București.

Singura soluție pentru RATB este transformarea în societate comercială și accesarea de fonduri europene, dar după depolitizarea sa. Nu știu câți își vor asuma acest risc în contextul actual.

Putem, foarte ușor, avea transportul în comun ca în Viena: modern, curat, accesibil. Dar logica și curajul de a te documenta un pic lipsesc aproape complet.

urban mobility
sursa imagine: joyfull / Shutterstock.com

Reiau câteva comentarii pe care le-am postat pe Facebook când am auzit gluma:

  1. Creșterea numărului celor care călătoresc cu transportul în comun

Sa speram ca mai exista un pic de rationalitate, iar sistemul de subventionare completa nu va ramane.

 

O sa pice de tot transportul public de suprafata in Bucuresti. Oricum si acum se calatoreste abuziv fara bilete. Autobuzele sunt invechite si multe dintre ele nici nu ar trebui sa fie in circulatie vara.

 

In Tallin a crescut cu 14% utilizarea transportului public. Plus 14% in Bucuresti ar fi horror. Dar nu-i nimic, ne mutam in Transilvania. Pacat ca o subventionam si de acolo Bucuresitul.

 

Reducerea tarifelor nu are niciun impact asupra mediului sau fluidizarii traficului cu masinile personale. Ok, mai multa mobilitate si asigurarea unui „drept”. Super, ne simtim bine. Traiasca socialismul.

 

n) oricum sistemul de subventii oferit acum se dovedeste a fi falimentar; nu face distinctii intre cei care au nevoie si cei care nu au nevoie.

 

Tallinn este irelevant. Toata Estonia are populatia cat patru sectoare la un loc. Au incercat si prin Norvegia sa introduca asta si ghiciti ce? Nu a redus utilizarea masinilor.

 

Au facut si in Copenhaga experimentul. Initial, a crescut intr-un procent irelevant trecerea de la masinala trasport public, apoi a scazut. Aubagne si Chengdu sunt si mai amuzante cazurile. Au mai incercat si prin Germania, Olanda si Statele Unite. Rezultatul: mai multe probleme.

2. Renunțarea la mașină nu se va petrece

Statistic, 2-3% maxim impact in trecerea soferilor la transport public ((nu știm câți vor trece la transport cu mașina în momentul în care aglomerarea îi va forța)). Probabil mai multi utilizatori de RATB vor trece la masini personale. Mai mult, trebuie suplimentate numarul de autovehicule ale RATB. Pe urma cumparate altele si facute ecologice. Esec pe toata linia.

3. Eșecuri în multe state unde s-a încercat măsura. În afara unui oraș din China, marile orașe nu au reușit să adopte un astfel de sistem. Sistemele de subvenții pentru diferite grupuri vulnerabile sunt, în schimb, larg răspândite.

Nu vorbeste nimeni de esecurile din Norvegia, Suedia, Danemarca, Statele Unite, Germania, unde pur si simplu ideea a fost un esec.

4. Impactul adoptării măsurii în Tallinn, Estonia

Tallinn: scaderea dupa prima perioada de timp a numarului de masini cu 3%, a celor care merg pe jos cu 5%, a numarului de biciclisti (undeva la 0,x%), suplimentarea masinilor utilizate pentru transport in comun. Experiment in Copenhaga printre utilizatorii de masini: a crescut de la 5 la 10%, apoi s-a redus la 7%.

5. Impactul transportului public cu tarife directe zero

Știți ce o să se întâmple cu transportul gratuit?

 

1. O să crească utilizarea mijloacelor de transport în comun pentru că cei care mergeau pe jos, nu prea se deplasau sau folosesc biciclete se vor urca în RATB;

 

1′. Va crește numărul de mașini în București pentru că transportul public va deveni horror. Prea lungă argumentația aici pentru a o descrie, dar datele o susțin.

 

2. O să crească nivelul de satisfacție față de transportul în comun pentru că 1) scad așteptările de la serviciile oferite gratuit și 2) lumea e mulțumită când plătește mai puțin.

Impactul cu privire la reducerea numărului de mașini va fi apropiat de zero. O dovedesc suficient experimente făcute în zeci de orașe din afară.

6. Contextul adoptării măsurii în Tallinn, Estonia

Transportul public gratuit e autostrada suspendată propusă de Firea. E soluția de falimentare a Primăriei Municipiului București.

 

În Tallin, măsura a fost adoptată de un primar social-liberal1 în funcție cu câteva luni înainte de alegeri pentru că… veneau alegerile.

 

A avut norocul că s-au înscris mai mulți locuitori ca plătitori de taxe în micul orășel dintr-o țară cu o populație cât jumătate din București2.

 

Care a fost impactul?

A scăzut cu 5% numărul celor care mergeau pe jos, a scăzut numărul celor care foloseau biciclete3, a scăzut cu 3% numărul celor care foloseau mașina (dar asta pentru că a crescut populația și s-a redus numărul posesorilor de mașini), a crescut cu 8% numărul celor care foloseau transportul public.

Mai are rost să mai spun că nu e gratis, ci plătit din taxele și impozitele noastre?

  1. fost-comunist, dar e irelevant []
  2. Estonia are 1,3 milioane de locuitori, Tallinn are vreo 400.000 []
  3. ne referim la cei care fac naveta cu bicicleta pentru că este un mijloc mai ieftin pentru aceștia []

Sunt Mădălin Blidaru și doresc să îți spun „bine ai venit” în casa mea digitală. Sper că ai găsit informații folositoare și un mediu plăcut. Sunt blogger și scriu aici de aproximativ șapte ani. Urmăresc ceea ce se întâmplă în social media și, în același timp, pe glob. Pregătit în domeniul relațiilor internaționale, pasionat de dezvoltare sustenabilă, m-am implicat în numeroase proiecte și acțiuni pornite cu gânduri bune; am trecut prin mai multe organizații, fie ele locale, naționale sau internaționale, de unde am avut ce să învăț. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale. Toate cele bune!