Cât este inflația reală?

Cât este inflația reală?

Una dintre întrebările pe care le am de ceva timp este „cât este inflația reală”. Nu am un răspuns, iar întrebarea pe care o adaug nu este legată doar de situația statistică anunțată la nivel guvernamentală, căreia oricum îi lipsesc câteva delimitări importante: anume tendințele deflaționiste cauzate de pandemie pe fondul scăderii cererii pentru bunuri și servicii mai inaccesibile față de situația la nivelul celor de larg consum plus energia. În fluxul meu informațional nu am găsit un răspuns la această întrebare.

Costul de trai a crescut în pandemie pentru cei mai mulți români. Presiunile vin din ambele direcții, atât de la nivelul creșterii costurilor pentru cele necesare cât și de la nivelul scăderii veniturile pe care aceștia le au. Buletinele informative ale Institutului Național de Statistică se bazează pe o versiune limitată, părtinitoare către prețurile cele mai mici, a evoluției coșului de consum pentru produse și servicii. Și așa monitorizarea acestui coș rezultă în informațiile pe care le auzim la știri. În funcția de aceasta, cu diferite ajustări metodologice, sunt luate deciziile importante privind creșteri de orice, scăderi de orice, investiții orice.

Realitatea nu este sub 3%. Doar indicele prețurile de consum din decembrie 2020, conform coșului părtinitor amintit, față de decembrie 2019 arată în statisticile INS o creștere cu 3,24% la nivelul mărfurilor alimentare. Mult succes așadar Guvernului Cîțu la tăierea indemnizațiilor pentru alimente și altor sporuri, după ce creșterile salariale oricum le-a făcut în funcție de categorii absurde ale populației, de parcă nu ar mânca același coș. Nici la servicii diferența nu este de neluat în seamnă: 2,69% pentru servicii. 1,01% pentru mărfurile nealimentare, dar aici este imporant de spus și că oamenii au consumat mai puțin – mai puține haine, de exemplu. Impactul escrocheriilor din energie sub pretextul liberalizării nici nu este inclus.

Urmează și austeritatea. În condițiile în care și înainte de pandemie românii erau europenii care consumau cel mai puțin luând masa în oraș (1,9% față de o medie de 7% la nivelul gospodăriile UE; Polonia – 3%, Bulgaria – 4,5%) și cel mai mult pentru hrană și băuturi nealcoolice (26% față de o medie UE de 13%; spre comparație: Bulgaria – 18%, Ungaria – 17%, Danemarca – 11%). Și nici nu suntem cel mai mâncăcios popor european. E doar „bad policy” și „bad policy management” datorat guvernanților. Nu putem spune că nu avem resurse și potențial de reducere a acestor decalaje.

Desigur, nu putem uita că vor mai veni și alte taxe despre care se va spune că nu vor afecta direct populația. Realitatea este că vor reduce puterea de cumpărare, iar aici este vorba despre noile taxe europene: pe plastic, pe carbon, pe ajustarea carboniferă la graniță, pe utilizarea pieței interne, neutralitatea climatică și lista poate continua. Nimeni nu a calculat impactul acestora la nivelul populației, în pofida atâtor academii de studii economice. Nici partidele care propun măsuri fără să le gândească, precum USRPLUS și un cost pe PET exagerat la nivelul venitului din România. La Bruxelles, calculul este făcut pe baza datelor principale, mai puțin pe situația externalităților și particularităților locale, iar fără date este deficilt să îți aperi poziția. Așadar, o companiție grozavă între forțele inflaționiste și cele care reduc puterea de cumpărare.

Cred că am uitat niște lucruri importante. Pe de o parte, vorbim deja de actualizări cu inflația manifestată înainte în multe discuții publice. Adică paguba a fost deja făcută și se vede în nivelul de trai și schimbările comportamentale pe piață. Pe de altă parte, impactul direct, brut, al pandemiei și măsurilor asociate care distrug economia cu măsuri lipsite de proporționalitate. Nu am un răspuns la întrebarea din titlu.

P.S.: Mai circulă minciuna cu paritatea puterii de cumpărare care plasează România mai sus. Trebuie rapid demontată. Am locuit în câteva orașe din România și din UE, unele dintre cele mai scumpe din UE, și am ieșit pe minus în țară.

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *