Cât de satisfăcuți sunt europenii cu facilitățile culturale din capitalele lor?

Cât de satisfăcuți sunt europenii cu facilitățile culturale din capitalele lor?

70% din populația rezidentă a Bucureștiului este satisfăcută de facilitățile culturale pe care le găsește în oraș. În Cluj-Napoca, procentul populației satisfăcute de aceste facilități este de 87%. Dacă mergem în Piatra Neamț, procentul scade la 66%.

Datele au fost publicate de Eurostat cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului. Prin facilități culturale, în întrebarea adresată locuitorilor pentru a vedea cât de satisfăcuți sunt aceștia, sunt înțelese facilității precum săli de concerte, teatre, muzee, biblioteci. Opțiunile de răspuns ale respondenților au fost satisfăcut, mai degrabă satisfăcut, mai degrabă nesatisfăcut, nu prea satisfăcut.

Cu 70% grad de satisfacție în 2015 (față de 71% în 2012), Bucureștiul se află în partea a doua a clasamentului în rândul capitalelor europene. Cu un grad de satisfacție mai slab față de București, din rândul capitalelor europene, se află Roma (65%), Madrid (64%), Atena (62%), Lisabona (59%), Nicosia (58%) și Valletta (34%).

Se pare că și locuitorii Sofiei, capitale Bulgariei, sunt la fel de satisfăcuți, însă gradul de satisfacție față de facilitățile culturale din Sofia a crescut cu 7 puncte în ultimii trei ani. Pe lângă Sofia, în rândul celor mai mari creșteri se află Atena (de la 54% la 62%), Sofia, Bruxelles și Zagreb, ultimele două crescând ca grad de satisfacție cu 5 puncte. Pe cealaltă parte, scăderi s-au remarcat în Nicosia (9 puncte), Madrid și Ljubljana (6 puncte), Amsterdam și Londra (4 puncte).

ateneul roman
sursa imagine: Ateneul Roman | Shutterstock.com

Orașele campioane ale facilităților culturale raportate la modul în care sunt percepute de populația rezidentă sunt următoarele:

  • capitale: Viena – 97%, Helsinki – 94%, Praga – 90%, Stockholm – 90%, Copenhaga – 89%, Tallinn – 88%, Amsterdam – 88%, Berlin – 87%, Riga – 87%, Luxembourg – 87%
  • alte orașe europene: Leipzig – 93%, Graz – 93%, Malmo – 93%, Munchen – 92%, Cracovia – 92%, Aalborg – 91%, Groningen – 91%, Cardiff – 91%.

În încheiere pot spune că rezultatele erau așteptabile. Cererile pentru dezvoltarea infrastructurii culturale vin din partea unor grupuri destul de mici, iar investițiile publice în acest sens, la nivel național, le poți număra pe degetele de la o mână. Însă cred că apelul trebuie să vină în primul rând de la cetățean. Nu am niciun protest în România pentru dezvoltarea unei biblioteci moderne. Muzeele ieșite din comun din țară sunt destul de puține, iar despre sălile de concerte nu mai vorbesc. Mă gândeam acum cum ar fi un complex de tipul un muzeu al manelelor alături de o sală de spectacol tipică.

Sunt Mădălin Blidaru și doresc să îți spun „bine ai venit” în casa mea digitală. Sper că ai găsit informații folositoare și un mediu plăcut. Sunt blogger și scriu aici de aproximativ șapte ani. Urmăresc ceea ce se întâmplă în social media și, în același timp, pe glob. Pregătit în domeniul relațiilor internaționale, pasionat de dezvoltare sustenabilă, m-am implicat în numeroase proiecte și acțiuni pornite cu gânduri bune; am trecut prin mai multe organizații, fie ele locale, naționale sau internaționale, de unde am avut ce să învăț. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale. Toate cele bune!