București pe National Geographic. Oraș inteligent? Nu.

București pe National Geographic. Oraș inteligent? Nu.

Aseară, am văzut un document pe National Geographic despre București. Din păcate, nu mi se pare încadrat în categoria potrivită, fiind promovat ca un „oraș inteligent”, dovedind, astfel, că cei care au făcut documentarul sau cei care l-au comandat nu au habar de ce înseamnă un oraș inteligent.

Un oraș inteligent nu poate fi rezumat doar la câteva bune practici în ceea ce privește folosirea tehnologiei sau oferind câteva exemple de implicare civică. Un oraș inteligent este, în primul rând, un oraș pentru oameni, capabil să se autosusțină sau să fie angrenat într-un sistem care să îl susțină. Bucureștiul nu este.

Spațiile verzi sunt insuficiente sau murdare, traficul este aglomerat, având momente în care poți face cu mașina chiar și 20 de minute pe un kilometru, nu știi niciodată când vin mijloacele de transport în comun, poluarea îl plasează la coada Europei. Sunt doar câteva dintre motivele pentru care Bucureștiul nu poate fi intitulat un oraș inteligent.

Dar asta nu înseamnă că nu poate deveni. Mai are de rezolvat doar aproape toate elementele necesare pentru a-l transforma într-un oraș inteligent, respectiv:

  • un plan urbanistic centrat pe conectivitate;
  • sprijin pentru cei defavorizați, astfel încât să nu vezi corturi în mijlocul Bucureștiului;
  • sistem de manamegent al traficului inteligent;
  • mai multe spații verzi;
  • piste reale pentru bicicliști, astfel încât să poți traversa Bucureștiul de la un capăt la altul;
  • un sistem de management al deșeurilor normal, în care ai cum să faci colectare selectivă, iar deșeurile sunt luate la timp;
bucharest
sursa imagine: Andrei Tudoran / Shutterstock.com

Sunt doar câteva exemple din ceea ce poate transforma un oraș într-unul inteligent.  Da, Dâmbovița are posibilitatea de aduce un pic de viață, dar nu este totul. Da, ai o implicare cetățenească din ce în ce mai mare, dar câteva exemple nu transformă un oraș într-unul inteligent, iar Bucureștiul nu va ajunge prea curând la acest nivel, dacă ritmul va fi același.

Vienna University of Technology oferă câteva detalii despre care ar trebui să fie componentele unui oraș inteligent, identificând șase arii specifice pentru dezvoltarea urbană: economie inteligentă, mobilitate inteligentă, mediu inteligent, populație inteligentă, trai inteligent, guvernare inteligentă. Fiecare dintre aceste arii are o serie de indicatori, indicatori pe care Bucureștiul nu îi îndeplinește.

Acesta este doar un model. Altele mai sunt propuse de Comisia Europeană. Există și o rețea a orașelor inteligente din Europa. Dacă vrem să aruncăm o privire la cum arată un oraș inteligent, ar trebui să ne îndreptăm privire spre Amsterdam, Torino, Trikala, Napoli, Malaga și poate vom avea câteva indicii despre cum arată un oraș inteligent.

Sunt Mădălin Blidaru și doresc să îți spun „bine ai venit” în casa mea digitală. Sper că ai găsit informații folositoare și un mediu plăcut. Sunt blogger și scriu aici de aproximativ șapte ani. Urmăresc ceea ce se întâmplă în social media și, în același timp, pe glob. Pregătit în domeniul relațiilor internaționale, pasionat de dezvoltare sustenabilă, m-am implicat în numeroase proiecte și acțiuni pornite cu gânduri bune; am trecut prin mai multe organizații, fie ele locale, naționale sau internaționale, de unde am avut ce să învăț. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale. Toate cele bune!