Argentina: Cristina Fernandez de Kirchner se întoarce la putere

Argentina: Cristina Fernandez de Kirchner se întoarce la putere

Din 2003 până în 2015, Argentina a fost condusă de familia Kirchner, un mandat de președinte pentru soț, Nestor, un loialist al generalului Juan Peron în tinerețe, un mandat soția – Cristina Fernandez, modificat constituția, al doilea mandat pentru soție.
În 2015, fostul vicepreședinte al lui Nestor și unul dintre oamenii lor de încredere pierd la limită primul balotaj prezidențial din istoria democratică a Argentinei în fața primului candidat din afara sistemului traditional de partide, dominat de peroniști. Mauricio Macri, fost guvernator al Buenos Aires, câștigă cu 51% alegerile prezidențiale și devine președintele Argentinei.
27 octombrie 2019. Pe fondul problemelor socio-economice, Mauricio Macri pierde din primul tur alegerile prezidențialele în fața echipei formate din Alberto Fernandez pentru președinte, fost șef al cabinetului de miniștri în timpul lui Nestor Kirchner, și Cristina Fernandez pentru poziția de vicepreședinte. Alberto Fernandez a obținut 48% din voturi, în timp ce Mauricio Macri a obținut 40,5%, într-o confruntare în care toți candidații își aveau originea sau activitatea în Buenos Aires.
Nu era o surpriză, având în vedere avansul avut de Fernandez din alegerile primare, din sondajele de opinie; din contră, în rezultatul final Macri a reușit să recupereze 10 puncte procentuale. Însă alegerile marchează revenirea kirchnerismului la putere după patru ani de pauză, cu tot programul ideologic bazat pe populism și autoritarism de stânga.
Tot pe 27 octombrie, au avut loc și alegeri generale, fiind alese jumătate din locurile pentru Camera Deputaților și o treime din cele pentru Senat.
Macri este primul președinte argentinian care pierde încercarea de realegere. Dar pierde alegerile într-un sistem electoral modificat. Alegerile președintelui în Argentina se face în două tururi de scrutin.
Din 2009, au fost introduse alegeri primare, fiind deschise partidelor și facțiunilor interne din parte. Partidele care obțin peste 1,5% din voturi pot candida ulterior în alegerile propriu-zise. Așa au ajuns în alegeri șase candidați, primii doi în alegerile primare fiind ALberto Fernandez, cu aproape 48%, urmat de Mauricio Macri cu aproape 32%.
La primarele din 11 august, au participat aproape 26 de milioane de alegători – 76% din cei aproape 34 de milioane înscriși. În alegerile propriu-zise, primul tur, au fost vreo 26,5 milioane, 12 milioane aducându-i pe Fernandez la putere din decembrie pentru patru ani. Deși sunt două tururi în mod teoretic pentru alegerea președintelui, un candidat poate câștiga dacă îndeplinește una dintre următoarele două criterii: peste 45% din vot în primul tur sau peste 40% din voturi în primul tur la distanță de cel puțin 10 puncte procentuale de al doilea clasat.1 
Dincolo de scandalurile de corupție, Cristina Kirchner revine la putere pe val, ca vicepreședinte, la nouă ani după moartea soțului, și cu aceeași misiune ca de fiecare data – refacerea economică pe o platformă populistă: anti-austeritate (incluzând anti-FMI), locuri de muncă mai bine plătite, servicii gratuite, repararea politicilor nefuncționale ale predecesorului, chiar dacă perspectivele de revenire sunt reduse, iar reformele structurale au fost constant evitate din motive electorale.
imagine: Pixabay
  1. Votul este obligatoriu între 18 și 70 de ani, iar din 2012, pentru a crește șansele propriului partid, Cristina Fernandez a promovat o lege prin care pot vota neobligatoriu și tinerii între 16 și 17 ani. Ținând cont de acceptarea înfrângerii de către Macri, nu are rost să ne imaginăm cum ar fi fost rezultatele în alte sisteme de vot. []

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *