Alegerile europarlamentare: integritate și candidați

Alegerile europarlamentare: integritate și candidați

Integritatea este primul test dat de cei care vor să devină politicieni sau oameni politici într-o democrație. Puține sunt cazurile într-un sistem democratic funcțional în care cetățenii sprijină o serie de candidați cu probleme: incompatibilități, conflicte de interese, anchete, arestări, condamnări, etc.

În Spania, de exemplu, alegerile recente au oferit un șoc în materie de rezultat electoral. După celebrul caz de corupție care a lovit în Partidul Popular, aflat la guvernare la acea dată, totul s-a schimbat. Iar toată ancheta începuse de la o dovadă de curaj a unui consilier local. Cel mai mare scandal de corupție din istoria recentă a Spaniei, cu o pierdere de aproximativ 120 de milioane de euro din fonduri publice, s-a lăsat cu peste 300 de ani de închisoare cu executare pentru vinovați după cele șase luni de deliberări ale curților.

Alături de diversificarea ofertei electorle, cu mai multe partide politice, mai multe opțiuni politice, cu o imagine mai curată, cel caz de corupție a însemnat sfârșitul unei epoci politice în Spania. Guvernul condus de conservatorul Mariano Rajoy a fost demis prin moțiune de cenzură. Dacă în 2016, Partidul Popular obținuse 137 de deputați, în 2019 a ajuns la 66. Cei care au înțeles că nu se mai poate cu combinații și alte jocuri dăunătoare interesului public au câștigat, fie că vorbim de socialiștii conduși de Pedro Sanchez (PSOE), de liberalii lui Albert Rivera (Ciudadanos), de stângiștii lui Pablo Iglesias (Podemos) sau de naționaliștii conduși de Santiago Abascal (Vox).

Din acest motiv, atunci când ne documentăm alegerea, este bine să dedicăm câteva minute punându-ne câteva întrebări:

  • Ce scrie în declarațiile de interese și de avere ale candidaților? Acestea sunt disponibile public pe site-ul Biroului Electoral Central, la adresa http://europarlamentare2019.bec.ro/candidati/.
  • În ce scandaluri sunt implicați candidații la alegerile europarlamentare? Mass-media, prin mai multe surse – inclusiv jurnaliști indepenți și presa locală, rețele sociale (Facebook, de exemplu) și motoarele de căutare precum Google pot oferi mai multe informații despre scandalurile politice în care au fost implicați, despre comportamentul acestora, despre trecutul acestora, despre cazurile din justiție alături de care apare numele acestora, despre grupurile de interese din jurul acestora și nu numai.
    • De exemplu, eu nu voi vota persoane sau liste care conțin candidați care au fost implicați ca promotori în cazuri de violență domestică, abuzuri sau hărțuire, indiferent de forma ei. Și veți rămâne surprinși, dar sunt multe astfel de situații.
  • Ce proiecte propun – care este viziunea acestora despre consolidarea instituțiilor democratice. Astfel de informații se pot găsi în programele electorale, în dezbaterile publice, în istoricul electoral al acestora, în acțiunile politice și inițiativele lor.
    • Este în interesul meu (și poate și în interesul general) ca, de exemplu, cetățenii care luptă pentru slăbirea sistemului de echilibru între puteri, care vor să slăbească regimul protejării drepturilor omului din România sau să reducă transparența să nu ajungă sau să nu se mențină la putere, indiferent de formațiune politică sau de nivel (local, județean, național, european).

Acesta reprezintă un start pentru sănătatea instituțiilor democratice pe plan național și european. Mai adăugăm acestora tradiționalele considerații ce țin de propunerile politice, de credibilitatea și încrederea pe care o pot avea în candidați și alte criterii. Însă integritatea este relevantă nu numai pentru prezent, dar și pentru viitor, mai ales dacă dorim un sistem politic în care putem avea încredere și care poate oferi rezultate. Schimbările nu vor apărea peste noapte.

sursă imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *