A schimbat agitația lui Dragnea rezultatul votului din Consiliul de Securitate?

A schimbat agitația lui Dragnea rezultatul votului din Consiliul de Securitate?

A existat la un moment dat inițiativa mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Nu a fost o inițiativă instituțională, ci o direcție politică inspirată de o facțiune aflată la conducerea partidului principal aflat la guvernare. Inițiativa nu s-a materializat instituțional, deși mesajul politic a fost transmis pe diferite canale public de președintele Camerei Deputaților de la acea vreme, Liviu Dragnea, și de prim-ministrul Viorica Dăncilă.

Cum putem verifica?

În primul tur al alegerii membrului nepermanent din Europa de Est în Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite au fost obținute următoarele rezultate: Estonia – 111, România – 78, Georgia – 1, Letonia – 1.

Atitudinea față de cauzele Israelului în cadrul Națiunilor Unite nu este una, să zicem, bună. Subiectul mutării ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim, ipotetic, este un joc de sumă nulă.

Putem presupune că statele arabe, unele dintre ele protestând față de mesajul politic venit de la București, și-au schimbat opțiunea sau și-au confirmat lipsa opțiunii pentru România. Sunt 22 de state în Liga Statelor Arabe . Dacă presupunem că statele arabe au votat 2/3 sau toate cu Estonia, ceea ce este imposibil de verificat, obținem următoarele rezultate în primul tur:

  • scenariu 2/3: Estonia – 96, România – 93, Georgia – 1, Letonia – 1.
  • scenariul întreg: Estonia – 89, România – 100, Georgia – 1, Letonia – 1.

În ambele cazuri s-ar fi ajuns la balotaj între Estonia și România. Dinamic pentru turul al doilea ar fi fost mai strânsă. Oare mai plecau 20 de voturi de la România spre Estonia? Indiferent din ce în ce direcție plecau, nu erau suficiente pentru rezolvarea alocării în al doilea tur.

Dar ne mai putem juca cu imaginația și să adaugăm alți factori relaționați, la întâmplare:

  • influența statelor arabe asupra altor state;
  • schimbarea opțiunii statelor membre ale Uniunii Europene, majoritatea pro-arabe în conflictul israelo-palestinian;
  • influența negativă la nivelul Națiunilor Unite a poziționării României față de SUA și Israel;
  • mobilizarea politică și diplomatică ale statelor concurente în perioada de campanie;

În turul al doilea, în votul real, Estonia a obținut 132 de voturi, România a obținut 58, ceea ce înseamnă o reducere a numărului de voturi pentru România. Scenariul imaginat putea să fie la fel de bine ca opțiunile din turul 1 pentru România ale statelor arabe și statelor UE să meargă către Estonia în turul 2. Nu avem de unde să știm asta.

Au fost 191, respectiv 190 de membri prezenți la vot în cele două tururi.  129 de voturi erau necesare în adunarea de 193 de state. Rezultatul ar fi trebuit să fie, mai mult sau mai puțin, întors, puțin probabil în lipsa unei mobilizări și campanii susținute, cu interacțiune cu toate statele. Varianta cea mai pregătită ar fi fost cea în care era identificat un aranjament care să împace atât Estonia, cât și România, înainte de vot, dar nu a fost.

Este posibil ca mesajul politic privind mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim să fie avut un ecou semnificativ, însă puțin probabil să fie fost cel decisiv. Voturile au fost competitive. Dintre regiunile pentru care au fost disponibile locuri nepermanente în Consiliul de Securitate, doar pentru locul din Europa de Est a fost competiție.

Rezultatele voturilor din 7 iunie 2019 din Adunarea Generală au fost următoarele:

  • 3 locuri pentru statele din Africa și Asia-Pacific: 3 candidați – Vietnam – 192/193, Niger – 191/193, Tunisia – 191/193;
  • 1 loc pentru statele din America Latină și Caraibe: 2 candidați – Saint Vincent şi Grenadinele – 185/191, El Salvador – 6/191;
  • 1 loc pentru statele din Europa de Est: 4 candidați: Estonia, Georgia, Letonia, România:
    • turul I: Estonia 111/191, România – 78/191, Georgia – 1/191, Letonia – 1/191;
    • turul al II-lea: Estonia 132/190, România 58/190.

Cele cinci locuri nepermanente pentru mandatul 2020-2021 vor fi ocupate de Estonia, Niger, Saint Vincent şi Grenadinele, Tunisia și Vietnam. Vor înlocui Coasta de Fildeș, Guineea Ecuatorială, Kuweit, Peru și Polonia.

imagine: UN Photo/Eskinder Debebe

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *